Marțea Albă, a treia zi de Paște, este dedicată tradițiilor familiale și împăcării
A treia zi de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Marțea Albă, marchează continuarea sărbătorii Învierii. Este o zi dedicată întâlnirilor de familie și păstrării obiceiurilor pascale, după zilele intense de sărbătoare. Credincioșii își fac vizite, se reunesc în jurul mesei și respectă tradiții precum împărțirea de pască și colaci sau ciocnirea ouălor rămase.
Semnificația religioasă și culturală a marții albe
Denumirea de „Marțea Albă” își are originea în simbolistica luminii, a purității și a bucuriei care caracterizează întreaga săptămână de după Paște. Ziua este asociată cu reculegerea și apropierea sufletească, fiind un prilej pentru credincioși de a începe dimineața prin rugăciune, aprinderea lumânărilor și participarea la slujbele bisericești, ca semn de recunoștință. Ceremoniile din această perioadă au un caracter distinct, iar Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise, simbolizând mormântul lui Hristos.
Preotul Marius Oblu a explicat legătura acestei zile cu iertarea și reconcilierea, valori importante pentru echilibrul interior și armonia socială: „Marțea Albă este, în același timp, asociată cu iertarea și reconcilierea, valori care contribuie la echilibrul interior și la armonia în plan social.” Pentru mulți, această zi reprezintă un prilej de a lăsa în urmă tensiunile și de a consolida relațiile prin gesturi de bunăvoință și apropiere.
Obiceiuri populare și tradiții specifice
În Moldova, de exemplu, finii duc nașilor pască și colaci, iar întoarcerea vizitelor din prima zi de Paște, cunoscută drept „Umblatul cu pască”, rămâne o practică respectată. Ouăle roșii rămase de la mesele festive sunt ciocnite din nou, iar firimiturile sunt păstrate și îngropate ulterior, gest considerat a aduce continuitate și rodnicie recoltelor. Tot în această zi are loc rânduiala uscării și sfărâmării Sfântului Agneț, pâinea de împărtășanie sfințită în Joia Mare, care este pregătită pentru a fi păstrată și folosită pe parcursul anului.
Această tradiție este menită să ajute pe bolnavi sau pe credincioșii care nu pot ajunge la biserică să se împărtășească.
