Medicamentele pe care le ținem prin case: ce tratamente nu ar trebui să mai luăm
Dulapurile de medicamente din multe locuințe românești adăpostesc o colecție de pastile și siropuri, moștenire a unor afecțiuni trecute sau a sfaturilor medicale din trecut. Totuși, în ultimii ani, medicina a evoluat, iar unele dintre aceste tratamente, considerate cândva uzuale, sunt acum puse sub semnul întrebării de specialiști. Ghidurile medicale au fost revizuite, iar beneficiile unor medicamente sunt fie limitate, fie depășite de riscuri.
Aspirina „preventivă”: o practică învechită
Pentru mulți români, aspirina în doză mică a fost o măsură de protecție cardiovasculară, luată zilnic, „pentru orice eventualitate”. Însă, datele recente au schimbat această percepție. În 2022, U.S. Preventive Services Task Force a recomandat explicit să nu se mai înceapă administrarea de aspirină pentru prevenție primară la persoanele de peste 60 de ani. Motivul principal este balanța risc-beneficiu. Aspirina reduce coagularea sângelui, prevenind infarctul, dar totodată crește riscul de sângerare, uneori greu de depistat. Pentru pacienții cu istoric de infarct sau accident vascular cerebral, aspirina rămâne utilă, însă este importantă diferența între prevenția primară și cea secundară, adesea ignorată în practică.
Decongestionantele care nu funcționează și laxativele ineficiente
Fenilefrina, prezentă în multe medicamente pentru răceală, nu este eficientă pentru congestia nazală atunci când este administrată oral. În 2023, un comitet consultativ al FDA a confirmat acest lucru, concluzionând că nu are efecte mai bune decât placebo. Explicația constă în modul în care organismul metabolizează această substanță. Pseudoefedrina, o alternativă eficientă, este disponibilă doar în farmacii, cu verificare de identitate. Docusatul de sodiu, un laxativ considerat „blând”, adesea prescris pentru constipație, nu și-a dovedit eficiența. Un studiu din 2013 a arătat că adăugarea acestuia nu a produs nicio diferență semnificativă în comparație cu alte tratamente.
Antihistaminicele și siropurile de tuse: riscuri și beneficii limitate
Difenhidramina, un antihistaminic vechi, folosit pentru alergii sau pentru inducerea somnului, este problematic pentru persoanele în vârstă. Ghidul Beers Criteria, un reper în domeniul medical, recomandă evitarea acestui medicament din cauza efectelor anticolinergice, asociate cu confuzie, tulburări de memorie, somnolență accentuată și risc crescut de căderi. Codeina, un opioid slab folosit în siropurile de tuse, are eficiență limitată pentru tusea asociată răcelii, potrivit analizelor. În același timp, crește riscul de somnolență, constipație și dependență.
Medicii recomandă revizuirea periodică a tratamentelor, verificând utilitatea fiecărui medicament, evaluând beneficiile și analizând riscurile asociate. Încurajarea unei comunicări deschise între medici și pacienți este esențială pentru a asigura un tratament adecvat și sigur.
