Conform G4Media: Pescarii din Marea Mediterană luptă împotriva invaziei speciilor exotice. Pepis, un pescar cu barbă de la bordul unei ambarcațiuni, a reușit să prindă doi pești-leu în capcane experimentale, lângă Cipru. După ce le-a îndepărtat țepii veninoși și i-a eviscerat, i-a aruncat într-o găleată. Această acțiune face parte dintr-un efort mai amplu al oamenilor de știință de a monitoriza și controla proliferarea speciilor invazive, precum peștele-leu, în Marea Mediterană.
Schimbările climatice și deschiderea Canalului Suez au contribuit la sosirea rapidă a speciilor provenite din regiuni mai tropicale, transformând mediul marin. Un studiu recent al Academiei Cipriote de Științe, Litere și Arte, realizat pe baza cercetărilor din 11 țări, indică apariția unei noi specii neindigene în Marea Mediterană la fiecare două săptămâni. Astăzi, marea numără peste 1.000 de specii neindigene, o creștere semnificativă față de cele sub 800 înregistrate într-un studiu anterior al Agenției Europene de Mediu (2012-2017). Experții avertizează că aceste specii tropicale din Marea Roșie și alte zone alungă speciile autohtone, perturbă lanțurile trofice și amenință pescuitul.
Impactul încălzirii globale, resimțit și în Europa prin valuri de căldură record, incendii și secete, se resfrânge asupra Mării Mediterane. Deși reprezintă doar 0,8% din suprafața oceanelor, aceasta ar găzdui aproximativ 18% din speciile marine ale planetei. „Schimbările sunt spectaculoase, în special începând cu anul 2000”, a declarat Periklis Kleitou, oceanograf la Laboratorul de Cercetări Marine și de Mediu (MER) din Cipru. Acesta studiază modalități de a reduce impactul speciilor invazive și observă „din ce în ce mai multe specii neindigene care se înmulțesc și domină mediul marin și, din păcate, din ce în ce mai puține specii indigene.”
Când noii veniți preiau puterea
Peștele-leu, cu spinii săi veninoși și fără prădători cunoscuți în Marea Mediterană, devorează speciile autohtone. În jurul Ciprului, MER testează capcane selective care atrag peștii-leu și crabii albaștri, permițând în același timp eliberarea celorlalte specii. În Grecia, peste 230 de specii exotice au apărut în ultimele decenii, conform Paraskevi Karachle, directoare de cercetare la Centrul Elen de Cercetări Marine.
Peștii-iepure pasc intens algele, creând zone sterile și concurând cu erbivorele indigene. Peștele-glob Lagocephalus, o specie toxică pentru om, atacă alți pești și este asociat cu scăderea capturilor de caracatițe. Pentru combaterea acestor specii, autoritățile grecești și cipriote oferă prime pescarilor pentru capturile de pești-glob. „Speciile invazive ne invadează mările, iar acest lucru afectează atât biodiversitatea locală, cât și economia”, afirmă Christina Kakoulli, biolog marin la MER.
Adaptarea la noua realitate marină
Oamenii de știință caută soluții de adaptare, promovând consumul noilor specii de pește. Peștele-leu, odată curățat de spini, este sigur de consumat. Chef Petros Yiangou, colaborator al MER în cadrul proiectului Life Prometheus, susține că „La început, oamenii se temeau, dar astăzi înțeleg că este un pește delicios și de foarte bună calitate.” Acest proiect, finanțat de Uniunea Europeană, vizează reducerea capturilor accidentale de rechini și pisici de mare, încurajând pescuitul speciilor invazive.
Piețe noi apar în Liban și Turcia pentru speciile invazive, iar crabii albaștri din Atlantic au găsit desfacere în Tunisia. Cercetătorii explorează și transformarea peștelui-glob în făină pentru hrănirea bibanilor de crescătorie, eliminând toxinele din acesta. Alte studii investighează utilizarea acestor specii în industria cosmetică, suplimente alimentare, piele sau chiar ca surse de substanțe analgezice. Găsirea unor piețe pentru speciile nou-venite ar putea fi mai facilă decât identificarea cauzelor complexe ale răspândirii lor. Oamenii de știință subliniază necesitatea unei monitorizări susținute pe termen lung, având în vedere complexitatea interacțiunilor din mediul marin.
Sursa: G4Media
