Conform G4Media: Merdeneaua lui Nea Mihai și croasantul de la Mița Biciclista au stârnit o polemică publică ce a depășit granițele României, ajungând pe paginile prestigioasei publicații franceze Le Monde. Articolul, intitulat „Merdeneaua, foietajul cu brânză devenit simbol al luptei împotriva gentrificării Bucureștiului”, semnat de Marine Leduc, analizează reacțiile intense din spațiul public românesc, declanșate de afirmațiile unui cunoscut promotor al patrimoniului, Edmond Niculușcă. Acesta a comparat în mediul online, pe 21 august, specialitatea locală de patiserie sărată cu un croissant franțuzesc, provocând o undă de revoltă.
Confruntarea dintre tradiție și modernitate
Confruntarea a luat amploare după ce Edmond Niculușcă, proprietarul cafenelei „Mița Biciclista” din Piața Amzei, a publicat un videoclip în care prezenta croissantele cu unt din localul său, aflat la mică distanță de Patiseria Amzei. În materialul video, acesta a făcut o distincție percepută ca fiind condescendentă între consumatorii de merdenele, pe care i-a asociat cu margarina și un gust mai puțin rafinat, și cei care apreciază produsele de inspirație franțuzească. Utilizând un citat atribuit gastronomului francez Jean-Anthelme Brillat-Savarin, „Spune-mi ce mănânci și îți voi spune cine ești”, Niculușcă a clasat implicit diferite tipuri de persoane în funcție de alegerile lor culinare.
Această intervenție a fost interpretată de mulți ca o formă de elitism, mai ales în contextul în care „Mița Biciclista” a fost deschisă recent, în 2022, și este percepută de unii ca un spațiu exclusivist. Răspunsul pe rețelele sociale a fost imediat și a inclus critici vehemente, meme-uri umoristice și hashtag-uri precum „Je suis Merdenea”. Chiar și după ce videoclipul a fost șters și Edmond Niculușcă și-a prezentat scuzele, incidentul a continuat să genereze reacții puternice. Sute de persoane au stat la coadă la Patiseria Amzei, iar evenimente publice, precum împărțirea de merdenele la un concert pe Arena Națională, au subliniat amploarea fenomenului.
Semnificații sociale și emoționale
Antropologul Monica Stroe explică că mobilizarea publică, aparent disproporționată pentru un simplu produs de patiserie, reflectă o furie mocnită legată de condescendență și clasificare socială. Ea subliniază că mâncarea transcende nevoile fiziologice, devenind un instrument prin care se pot activa emoții, relații și identități. În contextul unei apatie politice generale și al unor mobilizări civice dezamăgitoare, protestul în fața patiseriei a reprezentat o formă de acțiune accesibilă, ce a vizat apărarea unei surse de hrană accesibilă într-un centru urban tot mai exclusivist.
Prețurile joacă un rol important în această ecuație: un croissant la „Mița Biciclista” costă 3 euro, în timp ce o merdenea la Amzei este 1,50 euro, o diferență semnificativă într-o țară cu un salariu minim brut de 850 de euro pe lună. Monica Stroe consideră că această mobilizare poate fi interpretată ca o conștientizare a vulnerabilității în fața incertitudinii economice.
Amintiri și identitate comunitară
Comparativ cu croissantul, merdeneaua cu margarină este percepută ca o „plăcere a copilăriei”, accesibilă mai ales în perioada comunistă și în tranziția post-revoluționară. Numele său, provenind din turcescul „merdane” (sucitor), o leagă de o tradiție culinară balcanică. Bătrânul „Nea Mihai”, în vârstă de 65 de ani, pregătește aluatul pentru merdenele după o rețetă din Dobrogea încă de la începutul anilor 1990.
Criticii, precum antropologul Bogdan Iancu, subliniază că afirmația lui Edmond Niculușcă, adaptând citatul lui Brillat-Savarin, a creat o clasificare socială și spațială. La Patiseria Amzei, spațiul este neamenajat, iar oamenii mănâncă pe stradă alături de necunoscuți, creând un sentiment de comunitate. Această acțiune colectivă, descrisă ca „carnavalescă”, amuzantă și subversivă, a demonstrat că oamenii nu s-au adunat doar pentru a mânca, ci și pentru a fi împreună.
Sursa: G4Media
