Insecuritatea alimentară, o realitate pentru tot mai mulți români Pentru doamna Sica Constantina, fiecare zi este o luptă

Insecuritatea alimentară, o realitate pentru tot mai mulți români

Pentru doamna Sica Constantina, fiecare zi este o luptă. Locuiește singură, într-o cameră modestă, pentru care plătește chirie lunară. Veniturile sale sunt limitate, iar o mare parte se duc pe chirie, tratamente și nevoile de bază, lăsând puțini bani pentru mâncare. Problemele de sănătate îi îngreunează viața, chiar și cele mai simple activități, precum cumpărăturile sau pregătirea unei mese, devenind o provocare constantă.

„Dau și chirie, dau și lumină, câteodată mai sunt și medicamente, am fost și la spital… nu mă ajută nimeni. Am gaze, dar nu dau toată ziua drumul, că gazele sunt scumpe… Viața mea era… nu știu cum să zic, era… alta!”, mărturisește doamna Constantina.

Un studiu arată amploarea problemei

Povestea doamnei Constantina nu este un caz izolat. Un studiu național recent arată că insecuritatea alimentară este mai răspândită decât pare la prima vedere. Aproape șase din zece români spun că în ultimul an s-au temut că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare, iar 56% au fost nevoiți să sară peste mese, să mănânce mai puțin sau să cumpere alimente mai ieftine pentru a face față presiunii financiare. Insecuritatea alimentară nu înseamnă întotdeauna un frigider gol, ci mai degrabă compromisuri zilnice: porții mai mici, alegeri alimentare dictate de preț sau evitarea evenimentelor sociale din cauza costurilor.

The Access Alliance, o inițiativă pentru a contracara problema

O mare parte din hrana disponibilă nu ajunge la persoanele care au nevoie de ea. Lipsa de coordonare între resursele existente și comunitățile vulnerabile face ca ajutorul să ajungă mai greu acolo unde este necesar. Pentru a reduce acest decalaj, a fost lansată The Access Alliance, un efort colectiv care urmărește să extindă accesul la hrană cu demnitate, să reducă stigmatizarea asociată cererii de ajutor și să crească înțelegerea reală a insecurității alimentare. Modelul este unul bazat pe colaborare: organizațiile sociale identifică beneficiarii, companiile pot contribui cu resurse sau alimente, iar infrastructura logistică și tehnologică facilitează livrarea acestora către comunitățile vulnerabile.

Dincolo de statistici, impactul unei astfel de colaborări se vede în viețile oamenilor care primesc sprijin concret, fie că este vorba despre persoane vârstnice care trăiesc singure, familii cu venituri reduse sau oameni aflați temporar în dificultate. The Access Alliance este o inițiativă deschisă organizațiilor care doresc să contribuie la reducerea insecurității alimentare. Companiile, ONG-urile și instituțiile interesate pot afla mai multe despre inițiativă și despre modalitățile de implicare pe pagina web a alianței.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu