Conform Antena 3: Goana după mineralele critice, precum litiul, cobaltul și nichelul, alimentează sărăcia și distruge mediul în țările slab dezvoltate, conform unui studiu recent al ONU. Aceste minerale esențiale pentru noile tehnologii sunt considerate „petrolul secolului XXI”, iar extracția lor are consecințe grave asupra nivelului de trai, apei și sănătății oamenilor.
Impactul extracției asupra comunităților vulnerabile
Studiul Institutului Universitar al Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate (UNU-INWEH) subliniază că cererea crescândă de litiu, cobalt și nichel pentru baterii și microcipuri epuizează resursele de apă, distruge agricultura și expune comunitățile la metale grele toxice. Aproximativ 456 de miliarde de litri de apă au fost folosiți pentru extracția a 240.000 de tone de litiu în 2024. Totuși, beneficiile financiare sau progresul tehnologic asociat cu tranziția către energie verde ajung cu greu la comunitățile afectate.
Kaveh Madani, directorul UNU-INWEH și laureat al Premiului pentru Apă de la Stockholm din 2026, a declarat: „Ceea ce vindem ca soluție pentru sustenabilitate dăunează în mod activ oamenilor din alte părți ale lumii. Cum putem numi atunci tranziția verde sau curată?”.
Țările sărace, victime colaterale în cursa pentru minerale
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) constată că cererea de minerale energetice cheie a crescut puternic în ultimii ani, cu o creștere de aproape 30% a cererii de litiu în 2024. Producția de pământuri rare s-a triplat între 2010 și 2023, datorită cererii de mașini electrice (VE) și cipuri puternice.
Raportul relevă că, în timp ce vehiculele electrice pot reduce emisiile în America de Nord și Europa, costurile de mediu și de sănătate sunt suportate de comunități din regiunile miniere din Africa și America Latină. Producția globală de pământuri rare a generat aproximativ 700 de milioane de tone de deșeuri în 2024. Africa, care deține aproximativ 30% din rezervele critice de minerale ale lumii, este puternic afectată. În Republica Democrată Congo, extracția de cobalt a cauzat poluarea râurilor folosite pentru consum, pescuit și irigații. Aproximativ 64% dintre locuitorii țării nu aveau acces la apă potabilă în 2024.
Provocările extracției de litiu și alte minerale
Extracția litiului implică pomparea unor cantități mari de apă din salinele subterane urmată de evaporare, în timp ce procesarea chimică a altor minerale poate contamina râurile și rezervoarele subterane.
Triunghiul litiului din America Latină – Argentina, Bolivia și Chile – deține unele dintre cele mai mari rezerve de litiu din lume, dar și unele dintre cele mai aride ecosisteme. În regiunea Uyuni din Bolivia, unele comunități nu mai pot cultiva quinoa, iar în sărăturile Atacama din Chile, unde mineritul reprezintă până la 65% din consumul regional de apă, lagunele se usucă.
Jose Aylwin, coordonatorul unui proiect de cercetare transfrontalier, a menționat că ”aceste zone sărate sunt teritoriul tradițional al mai multor popoare indigene. Economiile lor agricole și pastorale au fost devastate de extracția intensivă a saramurilor din zonele sărate și de agravarea deficitului de apă”.
Autorii studiului ONU avertizează că, pentru a îndeplini obiectivele climatice, producția de litiu trebuie să crească de nouă ori până în 2040, iar extracția de cobalt și nichel trebuie să se dubleze.
Potrivit studiului, standardele globale obligatorii din punct de vedere juridic privind aprovizionarea cu minerale, controale mai stricte asupra deșeurilor toxice și a poluării apei, precum și o monitorizare independentă a utilizării apei și a contaminării cu metale grele sunt necesare pentru a reglementa aceste industrii.
Protestele din Argentina și Chile au contestat proiectele de litiu, iar Indonezia a interzis exporturile de materii prime, inclusiv minereu de nichel.
Sursa: Antena 3
