Arheologii români au descoperit o megastructură veche de 6.200 de ani în nord-estul țării, una dintre cele mai vechi de acest gen din lume, aparținând culturii Cucuteni-Trypillia. Edificiul comunitar, situat în județul Botoșani, aruncă o nouă lumină asupra vieții și organizării comunităților preistorice de pe teritoriul României de astăzi.
O construcție impresionantă
Clădirea, descoperită în așezarea Stăuceni-Holm, acoperă o suprafață de circa 350 de metri pătrați. Forma sa dreptunghiulară, cu podea din stejar și amplasarea strategică între șanțuri defensive și o palisadă, sugerează o funcție centrală în cadrul comunității. Arheologii estimează că structura era de trei până la cinci ori mai înaltă decât locuințele obișnuite ale vremii.
În interior, specialiștii au scos la iveală artefacte valoroase, inclusiv un cap de taur sculptat, atașat unui bol, un idol conic și vase pictate. Rămășițele vegetale conservate includ cereale, fructe și semințe de mătrăgună. Aceasta din urmă, o plantă psihoactivă, indică posibile practici ritualice sau medicinale în cadrul comunității. Cercetătorii consideră că edificiul putea avea mai multe încăperi, folosite pentru locuit, gătit, depozitare și, eventual, activități rituale.
Misterul funcției exacte
Deși inițial s-a crezut că structura ar putea fi un loc de depozitare sau un spațiu comun pentru consumul de alimente, săpăturile nu au confirmat această ipoteză. Autorii studiului, publicat în revista Plos One, subliniază că nu există dovezi clare care să ateste exclusiv funcția de cult a clădirii. Cercetările continuă pentru a determina cu precizie scopul acestei construcții impresionante.
O comunitate în schimbare
Cercetătorii sugerează că megastructura ar fi putut servi drept locuință extinsă pentru o familie numeroasă, ca spațiu pentru luarea deciziilor sau ca loc de întâlnire pentru membrii de rang înalt. Această ultimă ipoteză ar putea reflecta o schimbare spre o organizare socială mai ierarhizată în cadrul comunității Cucuteni-Trypillia.
Până în prezent, a fost excavată doar o pătrime din clădire. Se așteaptă ca viitoarele cercetări să ofere noi informații despre modul în care comunitatea a trăit și a luat decizii în urmă cu peste șase milenii.
