Conform Digi24: Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat sâmbătă că România a trecut cu succes de testele de evaluare ale agențiilor Fitch și Moody’s, menținându-și calificativul de țară sigură pentru investiții. Cu toate acestea, el a avertizat că riscurile persistă, iar o eventuală retrogradare în categoria „junk” ar avea efecte negative majore asupra economiei, inclusiv asupra cursului de schimb, dobânzilor și costurilor de finanțare pentru companii. Revenirea după o astfel de retrogradare ar putea dura între trei și cinci ani. Următorul examen pentru România va fi evaluarea din partea agenției S&P, programată pentru luna septembrie.
Riscurile persistă în ciuda evaluărilor pozitive
Ministrul Nazare a subliniat importanța menținerii ratingului de investiții, calificând perioada recentă ca fiind „nu o perioadă simplă”, marcata de două evaluări succesive din partea Fitch și Moody’s. „Important este că România, după aceste rapoarte, rămâne pe harta marilor investiții, reușește să-și prezerve calificativul de investiții, ceea ce din punctul nostru de vedere era vital pentru perioada următoare”, a afirmat el. Cu toate acestea, Nazare a recunoscut că riscurile rămân ridicate, agențiile de rating semnalând necesitatea consolidării bugetare și a ajustărilor pentru ca România să atingă un deficit de 3% și să iasă din procedura de deficit excesiv.
Nazare a admis că tensiunea la Ministerul Finanțelor a fost foarte mare înaintea publicării rapoartelor, mulțumind echipelor care au contribuit la efortul de negociere cu agențiile de rating. O pierdere a calificativului de investiții ar fi avut consecințe extinse, afectând cursul de schimb, dobânzile la nivel național și costurile de creditare pentru toate companiile, de la cele mici la cele mari. Potrivit ministrului, recuperarea unui rating de investiții pierdut durează, în mod normal, între trei și cinci ani.
Pregătiri pentru evaluarea S&P și instabilitatea politică
România se pregătește acum pentru următorul test important: evaluarea din partea agenției S&P, ale cărei echipe tehnice sunt așteptate în țară la jumătatea lunii septembrie. Raportul S&P este programat pentru începutul lunii octombrie. „Ca atare, ne-am concentrat astfel încât să reușim să menținem ratingul pentru ambele agenții, dar să știți că riscurile în continuare, am și spus-o în postarea de aseară, rămân în continuare ridicate”, a declarat Nazare. El a subliniat că aspectele semnalate de Fitch și Moody’s vor fi monitorizate atent și de S&P, iar România a „mai câștigat niște timp” prin menținerea ratingurilor actuale.
Printre principalele riscuri identificate de agențiile de rating se numără instabilitatea politică. Nazare a explicat că aceasta este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități parlamentare de a continua programul de consolidare fiscală. Adoptarea bugetului pentru anul viitor va fi un indicator important al angajamentului României față de reducerea deficitului. „Prin bugetul de anul viitor, practic, se validează această foaie de parcurs a României și modul în care vom face consolidarea în 2027”, a afirmat ministrul. Partea cea mai dificilă va fi reducerea deficitului de la aproximativ 6% la pragul de 3%, luând în considerare și acceptabilitatea socială a măsurilor necesare.
Aderarea la euro, un obiectiv ambițios
În altă ordine de idei, Alexandru Nazare a abordat și tema aderării României la zona euro. El a recunoscut că, în prezent, țara nu mai respectă niciunul dintre jaloanele necesare pentru adoptarea monedei unice. Cu toate acestea, ministrul consideră că discuțiile despre euro trebuie relansate și susține stabilirea unei date clare pentru aderare. „Este adevărat că nu mai respectăm niciun jalon și cred că discuțiile legate despre aderarea României la euro sunt absolut necesare”, a spus Nazare. El a apreciat mesajul președintelui Iohannis referitor la necesitatea unei dezbateri aprofundate cu partidele politice pentru stabilirea unei foi de parcurs clare.
Nazare a subliniat că aderarea la euro nu trebuie privită doar prin prisma disciplinei fiscale, ci și ca un proces de creștere a competitivității economiei românești. „Aderarea la euro, practic, înseamnă și întărirea competitivității economiei românești”, a afirmat ministrul, adăugând că România trebuie să lucreze pentru a transforma economia într-una mult mai competitivă și capabilă să facă față concurenței din zona euro.
Sursa: Digi24
