Conform Descopera: Descoperire arheologică majoră în Cheile Vârghișului: Primele dovezi ale utilizării uneltelor din os de către neandertalieni în România
Arheologii au făcut o descoperire de o importanță capitală în Cheile Vârghișului, aducând la lumină primele dovezi concrete ale utilizării uneltelor din os de către oamenii de Neanderthal pe teritoriul României. Această constatare umple un gol semnificativ în înțelegerea prezenței și activității acestor hominizi antici în regiunea carpatică.
Misterul uneltelor dispărute: Cum s-a ajuns la această redescoperire?
Până acum, deși dovezi similare de utilizare a uneltelor din os de către neandertalieni fuseseră documentate în diverse regiuni ale Europei și Asiei, inclusiv din Munții Altai până pe coasta Atlanticului, zona carpată părea o anomalie arheologică. Un nou studiu, publicat în prestigioasa revistă Journal of Quaternary Science, explică această lipsă prin metodele de cercetare folosite în trecut.
„De multe ori, erau recuperate doar oasele mai mari sau mai complete”, a explicat Ștefan Vasile, lector la Universitatea din București. Fragmentele osoase mai mici, care acum s-au dovedit a fi purtătoarele principalelor urme de utilizare, erau adesea ignorate în timpul săpăturilor arheologice.
Situl Abri 122/1200, o peșteră din Paleoliticul Mijlociu locuită între acum 230.000 și 60.000 de ani, a fost ținta a numeroase cercetări arheologice, inclusiv campanii extinse în 2014. Cu toate acestea, până la acest studiu, nicio unealtă din os nu fusese confirmată definitiv ca fiind de origine neandertaliană.
Pentru a rezolva acest mister, o echipă de cercetători, printre care și Monica Mărgărit, autoarea principală a studiului, a recurs la o analiză microscopică meticuloasă a fiecărui fragment osos recuperat. Au căutat semne specifice de prelucrare umană, precum zgârieturi fine, margini rotunjite și suprafețe lustruite. Pentru a valida rezultatele, cercetătorii au recreated propriile unelte experimentale din os, simulând tehnicile neandertaliene și comparând uzura obținută cu cea de pe artefactele antice.
Uneltele, mărturie a ingeniozității neandertaliene
În urma analizei, din peste 10.000 de fragmente osoase examinate, 83 au prezentat dovezi clare de prelucrare sau utilizare de către oameni. Aceste artefacte, descrise ca fiind „unelte oportuniste, create rapid pentru o nevoie imediată”, subliniază flexibilitatea și inventivitatea neandertalienilor.
„Faptul că neandertalienii foloseau unelte din os, și încă de dimensiuni mici, pentru o gamă largă de acțiuni, demonstrează o ingeniozitate și o complexitate a procesului lor de gândire pe care mulți oameni încă o acceptă cu greu”, a adăugat Ștefan Vasile. Aceste descoperiri contrazic concepțiile depășite despre limitările cognitive ale omului de Neanderthal, evidențiind o capacitate de adaptare și creativitate remarcabilă.
Unelte precum cele folosite pentru răzuit, ascuțit și despicat, deși simple prin concepție, demonstrează o înțelegere avansată a materialelor și o planificare strategică pentru satisfacerea nevoilor zilnice. Descoperirea acestor unelte într-un sit românesc oferă o nouă perspectivă asupra mobilității și interacțiunilor culturale ale grupurilor de neandertalieni din Europa.
Provocări viitoare și perspective noi
Cea mai mare provocare pentru cercetătorii din prezent este găsirea de resturi fosile umane în situl Cheile Vârghișului, în condițiile în care, până acum, nu au fost descoperite oase aparținând oamenilor de Neanderthal. Echipa de cercetare testează în prezent solul din peșteră pentru a identifica urme de ADN antic și trimite fragmente osoase la analize moleculare detaliate. Aceste investigații suplimentare ar putea oferi indicii prețioase despre identitatea și ADN-ul indivizilor care au utilizat aceste unelte.
Sursa: Descopera
