Conform Digi24: Președintele Nicușor Dan a transmis Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege care vizează intervențiile pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor brun asupra oamenilor și bunurilor acestora. Decizia vine în contextul în care legea, odată adoptată, ar dubla numărul de exemplare de urs brun care pot fi extrase anual.
Argumentele președintelui pentru reexaminare
În cererea sa de reexaminare, șeful statului subliniază importanța unui mecanism eficient și echilibrat. „Legea supusă reexaminării urmărește un obiectiv legitim și esențial: protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși”, se arată în document. Nicușor Dan argumentează că soluțiile propuse în forma actuală nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru a atinge un echilibru între siguranța comunităților și protecția speciei.
Un punct important de discuție îl reprezintă modul de selecție a exemplarelor ce urmează a fi extrase. Președintele consideră că repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu specifică, în sine, care animale trebuie vizate pentru o reducere reală a conflictelor. În opinia sa, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează repetat zonele locuite, selecția fiind fundamentată pe date locale și analiza alternativelor neletale. De asemenea, Nicușor Dan atrage atenția asupra faptului că o cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat sau ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.
Critici privind nivelurile de prevenție și monitorizare
Președintele solicită reanalizarea nivelurilor de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027. Conform legii, pentru anul 2026 este prevăzut un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare, aceleași cote urmând să fie aplicate și în 2027. Nicușor Dan consideră că o cotă adecvată pentru un an nu poate fi prezumată ca fiind la fel de potrivită și pentru anul următor, deoarece situația populației de urși se modifică constant prin recoltări, mortalitate naturală, braconaj, reproducere și schimbări de distribuție.
Un alt aspect criticat este lipsa unui mecanism unic prin care autoritatea să poată monitoriza în timp real numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Se propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea centrală pentru protecția mediului. Acest registru ar trebui să genereze un identificator unic pentru fiecare exemplar extras și să cuprindă informații detaliate, precum fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, precum și documentație foto-video și o probă biologică. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului.
Interdicția privind femelele cu pui, în vizorul președintelui
Nicușor Dan dorește, de asemenea, reformularea articolului referitor la interdicția de vânătoare pentru femelele însoțite de pui. Deși protecția acestora este necesară, formularea actuală condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, fapt ce este greu de determinat prin simpla observare în teren. Diferențele morfologice dintre puii de peste un an și nouă luni și cei de peste doi ani și câteva luni nu sunt întotdeauna certe și imediat observabile de la distanță.
Curtea Constituțională a respins anterior sesizarea președintelui României privind legea modificării Ordonanței de Urgență nr. 81/2021, considerând actul normativ constituțional. Legea stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsuri justificate prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale.
Sursa: Digi24
