Conform The Guardian: Schimbări majore în adaptarea cinematografică a „Odiseei” de Nolan
Christopher Nolan și-a propus o adaptare ambițioasă a epopeii homerice „Odiseea”, transformând un poem de 12.000 de versuri, a cărui recitare durează o zi întreagă, într-un film de trei ore. Procesul a necesitat, inevitabil, numeroase modificări, printre care omiterea unor scene și personaje, dar și adăugări noi, menite să sublinieze anumite aspecte ale narațiunii. Matt Damon îl interpretează pe Odiseu, în timp ce Zendaya dă viață zeiței Atena, aceasta din urmă apărând ca o viziune, mai degrabă decât o entitate divină complet realizată.
Personaje și pasaje ometise sau modificate
În viziunea lui Nolan, zeii joacă un rol mult diminuat. Spre deosebire de opera originală, unde Zeus și Atena orchestrează călătoria lui Odiseu, în film, Atena este doar o apariție spectrală, reprezentând conștiința protagonistului. De asemenea, o parte esențială a narativului homerici, întâlnirea dintre Odiseu și prințesa Nausicaa, precum și întregul capitol al Feacilor, sunt omise. Odiseu își relatează poveștile despre Ciclop, Circe și Scylla și Charybdis direct către Calypso (Charlize Theron), ca amintiri regăsite.
Multe dintre spiritele întâlnite de Odiseu în lumea de dincolo din poemul original lipsesc din adaptarea cinematografică. Nu apar Ahile sau Ajax, nici mama lui Odiseu, pe care acesta nu reușește să o îmbrățișeze. Elpenor, personajul care îi cere să fie îngropat corespunzător, este, de asemenea, omis. Nolan a ales să simplifice aceste întâlniri, considerate, posibil, prea complexe pentru ritmul filmului.
Adăugiri semnificative și perspective noi
Christopher Nolan a introdus elemente noi în „Odiseea” sa. Calul de lemn, menționat de Homer, dar nu detaliat, este un element cheie în film, accentuând genialitatea strategică a lui Odiseu în războiul troian. Personajul lui Sinon (Elliot Page), care îi păcălește pe troieni să accepte calul, nu apare în opera lui Homer, dar este preluat din epopeea „Eneida” a lui Virgiliu. Nolan inventează chiar un context pentru Sinon, sugerând că acesta a preluat locul lui Antinous (Robert Pattinson) în armata greacă.
Filmul aduce în prim plan conceptul de „oamenii de mare”, o amenințare neprezentă în epopeea homerica, și interpretează Războiul Troian ca pe o dispută economică bazată pe rute comerciale. Aceste modificări, deși departe de textul original, demonstrează o cercetare aprofundată a contextului istoric și a interpretărilor moderne ale epopei.
Reinterpretarea Aventurilor și a Personajelor
În anumite pasaje, Nolan modifică substanțial acțiunile și motivațiile personajelor. Calypso, de exemplu, îl seducă pe Odiseu cu flori de lotus pentru a-i șterge memoria, o abordare diferită față de dorința ei fizică din poem. Ciclopul, deși mai înfricoșător prin tăcerea sa, pierde dialogurile pline de umor sau de inteligență ale versiunii homerice, eliminând astfel uneltele deșteptăciunii lui Odiseu, precum numirea sa „Nimeni”.
Spre deosebire de Penelope din poem, care îl supune pe Odiseu unui test al patului nupțial pentru a-l recunoaște, în film ea acceptă ca dovadă o figurină a Atenei. Circe, în adaptarea lui Nolan, pare motivată de furie față de comportamentul abject al bărbaților, acceptând să-i returneze menilor lui Odiseu forma umană mai mult din milă. Filmul încheie povestea cu Telemachus devenind rege al Itacăi, iar Odiseu și Penelope plecând într-o călătorie pentru a-și onora camarazii căzuți, evitând astfel finalul considerat nesatisfăcător al epopeii homerice.
Sursa: The Guardian
