Oana Gheorghiu, vicepremier, acuză PSD de șantaj și populism în contextul propunerii legislative privind activele statului. Demnitarul a anunțat continuarea reformei companiilor de stat alături de premierul Ilie Bolojan. Reacția vine după ce social-democrații au inițiat un proiect de lege, în procedură de urgență, care vizează interzicerea vânzării activelor statului la companiile strategice până în 2027.
Reacții dure la adresa PSD
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Gheorghiu a criticat dur inițiativa PSD, afirmând că formațiunea politică utilizează „aceleași sloganuri din anii ’90” pentru a manipula opinia publică. Vicepremierul a prezentat o listă de companii importante privatizate sau listate în perioade în care PSD a fost la guvernare, printre care Sidex Galați și Petrom, dar și Romgaz și Nuclearelectrica. De asemenea, a menționat listarea Hidroelectrica din 2023. Gheorghiu a subliniat că „cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă”. În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar.
Listările, un instrument pentru transparență
Vicepremierul a explicat că discuțiile actuale se referă la listări minoritare, de 5-10%, care pot aduce capital fără dobândă și pot crește valoarea companiilor. Oana Gheorghiu consideră că astfel de măsuri contribuie la transparență și disciplină financiară, creând totodată oportunități pentru fondurile de pensii. „Mai bine deții 75-80% dintr-o companie valoroasă decât 100% dintr-una sortită falimentului”, a afirmat aceasta. Motivul din spatele opoziției față de listări ar fi, potrivit vicepremierului, dorința de a menține controlul politic asupra companiilor de stat. Listarea reduce posibilitatea utilizării acestora în scopuri discreționare.
Proiectul de lege depus de PSD
Pe de altă parte, Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a anunțat depunerea proiectului de lege în procedură de urgență. Acesta interzice vânzarea activelor statului în companii strategice până la 31 decembrie 2027. Zamfir a justificat inițiativa prin contextul geopolitic actual, pe care îl consideră nefavorabil unor astfel de tranzacții.
