Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat un bilanț dur al companiilor de stat din România, dezvăluind pierderi istorice de 14 miliarde de lei și datorii acumulate de 4,2 miliarde de lei doar pentru un eșantion de firme analizat. Oficialul guvernamental a subliniat necesitatea urgentă a reformei, catalogând multe dintre aceste entități drept „găuri negre” pentru economie.
Conform datelor prezentate după ședința de Guvern, peste 1.500 de companii de stat sunt în prezent sub lupa autorităților. Analiza a vizat inițial un portofoliu pilot de 22 de companii, cu rezultate financiare îngrijorătoare. Gheorghiu a insistat că menținerea stării actuale generează costuri directe pentru contribuabili, iar momentul pentru schimbare a sosit.
Strategii de reformă și exemple concrete
Reforma nu se rezumă la simple schimbări de management, ci implică o regândire a rolului statului ca acționar, a explicat Oana Gheorghiu. Guvernul propune o clasificare clară a companiilor, pentru a aplica măsuri specifice pentru fiecare categorie în parte. Acestea includ investiții și reforme de guvernanță pentru infrastructura critică (ELCEN, Oil Terminal, CFR SA), decizii strategice pentru societăți precum Avioane Craiova sau Romaero.
Se vor implementa transformări după model european pentru CNCIR, redresare operațională pentru companii precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, fuziuni și absorbții (Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret) sau ieșirea din portofoliu prin lichidare. Vicepremierul a menționat explicit că SNCFR trebuie lichidată, subliniind importanța unei abordări diferențiate.
Lichidarea Petrotrans: un exemplu de ineficiență
Un exemplu elocvent al blocajelor sistemului este compania Petrotrans, aflată în faliment din anul 2007. Oana Gheorghiu a evidențiat faptul că, în aproape 19 ani, singurii care au beneficiat financiar au fost lichidatorii și contabilii. Statul a continuat să acumuleze costuri, plătind chiar și pentru conducte inexistente, din cauza unei decizii judecătorești.
Situații similare există și în cazul altor companii, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul va stabili un calendar clar de intervenție. Vicepremierul a subliniat că statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment a companiilor, nu doar să intervină ulterior.
Următorul pas: analiză extinsă și decizii concrete
În următoarele 30 de zile, o nouă serie de companii vor intra în analiză, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară. Documentul detaliat cu privire la reformă este disponibil spre consultare publică.
