Vrăjiți de inteligența artificială, românii se îndreaptă tot mai des către chatboți pentru sfaturi medicale. Un studiu recent, realizat în Statele Unite, trage un semnal de alarmă: diagnosticele oferite de aceste platforme, precum Gemini sau ChatGPT, sunt adesea eronate. În 80% din cazuri, recomandările sunt greșite, ceea ce poate pune în pericol sănătatea utilizatorilor.
Pericolul diagnosticelor eronate
Un jurnalist a testat chiar pe propria piele. A introdus într-un chatbot simptome precum dureri de cap, de stomac și înțepături. Rezultatul? Deși i s-a recomandat un control medical, chatbot-ul a oferit o listă de diagnostice posibile, însoțită de sugestii de medicamente. Asta înseamnă că o persoană se poate autotrata, cu riscurile de rigoare.
Experții avertizează că, în loc să ne îmbunătățim starea de sănătate, putem ajunge să o înrăutățim. Reacțiile adverse și interacțiunile medicamentoase sunt doar două dintre riscuri.
Comoditate vs. sfat medical specializat
Mulți români consideră că este mai simplu să apeleze la un chatbot decât să meargă la un medic. Unul dintre utilizatori a mărturisit: „E mai la îndemână să-l întrebi pe ChatGPT, decât să mergi la doctor”. Un altul a povestit chiar despre o experiență bizară: pentru o simplă răceală, chatbot-ul i-a sugerat că mai are doar o săptămână de trăit.
Sociologii explică această tendință prin comoditate și lipsa de încredere. Inteligența artificială este percepută ca un expert, ușor de apelat. „Inteligența artificială e foarte ușor de transformat, în mintea noastră, într-un personaj care este expert în bolile omului”, spune un sociolog.
Recomandări de la specialiști
Medicii insistă că nu ar trebui să înlocuim consultația medicală cu o sesiune online. „Poate da complicații față de medicația, care nu ajută și poate să facă rău”, explică un medic primar.
Studiile au analizat platforme dezvoltate de companii precum OpenAI, Google și DeepSeek. Rezultatele demonstrează necesitatea de a aborda cu prudență sfaturile medicale generate de inteligența artificială.
