Veneția, supranumită „Orașul Îndrăgostiților” și un simbol al Europei, se confruntă cu o criză existențială fără precedent. Un raport recent publicat în revista Scientific Reports avertizează că singura soluție pentru salvarea patrimoniului unic al orașului este o operațiune radicală: demontarea palatelor și relocarea lor.
Dacă nu se iau măsuri urgente, Veneția, un sit UNESCO cu 120 de insulițe, riscă să devină o amintire sub ape până în secolul al XXII-lea. Oamenii de știință de la Universitatea din Salento și Universitatea din East Anglia au propus un plan vast, estimat la 100 de miliarde de euro, pentru a face față acestei provocări.
Operațiunea „Relocarea”: O Provocare Gigantică
Cea mai șocantă concluzie a experților este strategia de „relocare planificată”. În cazul în care nivelul mării va crește cu 4,5 metri, actualele sisteme de apărare vor deveni ineficiente. Singura soluție viabilă, conform cercetătorilor, ar fi demontarea monumentelor istorice și mutarea lor în zone sigure, în interiorul Italiei.
Acest proces este comparat cu relocarea templelor Abu Simbel din Egipt, dar la o scară mult mai amplă. „Monumentele relocate vor fi vizitate de turiști în noile așezări. Ruinele rămase în urmă vor putea fi văzute din bărci pentru o perioadă, înainte să dispară definitiv sub ape”, avertizează cercetătorii.
Patru scenarii și implicațiile lor
Studiul a analizat patru direcții strategice pentru a face față amenințării. Acestea includ: bariere mobile suplimentare, care au o eficiență limitată; sisteme de diguri inelare, ce ar transforma Veneția într-o fortăreață; izolarea completă a lagunei cu „superziduri”, un proiect estimat la 30 de miliarde de euro; și, în cele din urmă, evacuarea totală a orașului, cu un cost de 100 de miliarde de euro.
Predicțiile pe termen lung sunt îngrijorătoare. În cazul prăbușirii calotei glaciare antarctice, specialiștii anticipează o creștere a nivelului mării de până la 16 metri. Chiar și o creștere a apelor cu doar 50 cm, prognozată înainte de anul 2100, ar forța închiderea permanentă a lagunei, distrugând ecosistemul local. Actualele bariere de protecție ale Veneției pot face față unei creșteri de doar 1,25 metri.
Timpul prețios și deciziile grele
Profesorul Robert Nicholls atrage atenția că aceste proiecte ample necesită o planificare timpurie. Construcția unei infrastructuri de salvare poate dura între 30 și 50 de ani.
Omenirea se confruntă cu o alegere dificilă: să investească sume colosale pentru a conserva patrimoniul Veneției sau să accepte pierderea definitivă a orașului, în fața amenințării reprezentate de creșterea nivelului mării.
Sursa: Doctorulzilei.ro
