Parlamentul European cere un buget UE mărit pentru perioada 2028-2034
Comisia pentru bugete a Parlamentului European a adoptat recent o poziție de negociere pentru bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Propunerea prevede o majorare a acestuia la 1,27% din venitul național brut al UE, depășind cu aproximativ 10% propunerea inițială a Comisiei Europene. Această decizie marchează începutul negocierilor interinstituționale privind viitorul cadru financiar multianual.
Priorități și echilibru bugetar
Eurodeputații subliniază că nivelul propus este strictul necesar pentru a face față provocărilor actuale. Acestea includ conflictele armate din Europa, presiunile economice și sociale, dar și accelerarea tranzițiilor climatice și digitale. Un element central al propunerii este excluderea costurilor de rambursare a datoriei aferente instrumentului NextGenerationEU din plafonul bugetar. Parlamentul argumentează că aceste cheltuieli, estimate la 0,11% din VNB, nu ar trebui să limiteze resursele disponibile pentru programele europene.
Distribuția fondurilor reflectă o încercare de a găsi un echilibru între prioritățile noi și politicile tradiționale. Eurodeputații susțin creșterea finanțării pentru domenii precum apărarea, competitivitatea, inovația, infrastructura și sănătatea. Totodată, se cere menținerea unor alocări consistente pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și fondurile sociale.
Surse de venituri și rolul regiunilor
În ceea ce privește arhitectura bugetară, Parlamentul respinge ideea unei „renationalizări” a bugetului UE. Se avertizează că modelul bazat pe planuri naționale individuale ar putea diminua transparența și ar crea competiție între beneficiari. Implicarea autorităților regionale și locale rămâne o prioritate pentru implementarea programelor europene.
Parlamentul European își reafirmă sprijinul pentru introducerea unor noi resurse proprii, care ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opțiunile menționate se numără taxe digitale, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și impozitarea câștigurilor din criptoactive.
Co-raportorul Siegfried Mureșan a declarat că propunerea vizează asigurarea unor resurse adecvate pentru noile priorități, menținând în același timp politicile-cheie. „Cerem finanțare consolidată și dedicată pentru fermieri și regiuni, respingând ferm orice tentativă de a comasa sau dilua aceste priorități”, a adăugat el.
Co-raportorul Carla Tavares a subliniat importanța menținerii politicilor agricole comune și a fondurilor de coeziune. „Ele sunt coloana vertebrală a solidarității europene. Noile provocări nu pot șterge responsabilitățile”, a spus Tavares.
Transparență și respectarea statului de drept
Documentul adoptat de Comisia pentru bugete subliniază necesitatea menținerii transparenței și a controlului democratic asupra bugetului. Se avertizează că flexibilitatea crescută nu trebuie să conducă la diminuarea responsabilității instituționale. Respectarea statului de drept este menționată ca o condiție pentru accesarea fondurilor europene, accentul fiind pus pe evitarea penalizării beneficiarilor finali în cazul încălcărilor la nivel guvernamental.
După aprobarea în plen, Parlamentul European va putea începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene. Regulamentul privind cadrul financiar multianual necesită acordul statelor membre și consimțământul Parlamentului pentru a fi adoptat. Actuala propunere se referă la perioada 2028–2034 și urmează propunerii Comisiei din iulie 2025.
