Avertisment pentru Piața Rezidențială: Dezvoltatorii Mută Proiectele din București
Mesajul major al dezvoltatorilor imobiliari la conferința ZF Tendințe în Piața Rezidențială 2026 este clar: dialogul cu Administrația din București este esențial, în timp ce extinderea în afara Capitalei devine o prioritate. Problemele cu autorizațiile de construire, PUZ-urile blocate și un cod de urbanism deficitar împing companiile spre orașe precum Sibiu, Brașov, Constanța și Timișoara. Modelul de succes, ignorat de București, este Oradea, unde reabilitarea și consolidarea clădirilor vechi a revitalizat centrul.
Blocaje administrative și efectele lor
Primul trimestru al anului 2026 a adus o scădere a tranzacțiilor pe piața rezidențială. Oferta de locuințe noi este mai redusă, iar prețurile au crescut cu 12% an/an. În ciuda acestui context, livrările estimate pentru București-Ilfov cresc la peste 20.000 de unități în 2026, cu 20% mai mult decât în 2025. Construcțiile rezidențiale au accelerat cu 13% în primele două luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Paradoxul pieței constă în faptul că marii dezvoltatori intră în anul 2026 cu portofolii vândute înainte de începerea lucrărilor, în timp ce cumpărătorii devin prudenți după majorarea TVA.
Companiile sunt nemulțumite de lipsa de transparență și de ritmul lent al autorizărilor în București. Adriana Dobre, partener într-o casă de avocatură, a menționat „lipsa totală de transparență” în primele luni ale noului mandat la Primăria Capitalei. Nicoleta Vădeanu a subliniat că „Legea Nordis” aduce mecanisme care „pun o presiune pe dezvoltator și legea devine mult prea rigidă”. În plus, PUG-ul Bucureștiului din 2000, cu neconcordanțe și litigiile pe PUZ-uri, menține ecosistemul blocat.
Oradea, un model ignorat
Oradea reprezintă un exemplu de succes în ceea ce privește regenerarea urbană. Reabilitarea fațadelor și consolidarea clădirilor istorice au fost folosite ca pârghii economice. Politicile urbane coerente au dus la creșteri de valoare pe piața imobiliară, au atras turism și investiții în HoReCa, transformând centrul într-un activ economic. În contrast, Bucureștiul tratează centrul istoric mai degrabă ca pe un subiect de litigii, nu ca pe o sursă de valoare. Alexandru Pricop de la SVN România a subliniat importanța dialogului cu autoritățile, menționând că „real estate aduce mulți bani la buget, este un motor pentru economie și ar merita mai multă atenție”.
Strategii de viitor și decizii investiționale
One United Properties a contractat 74% din portofoliul pentru 2026-2028, cu 353,8 milioane de euro de încasat. Compania investește 27 de milioane de euro în construirea a două școli și pregătește o dezvoltare în Sibiu. Beatrice Dumitrașcu, CEO rezidențial division, a accentuat importanța parteneriatelor public-private, spunând: „Credem în parteneriatele public-private și credem că nu trebuie doar să cerem, trebuie să și oferim.”
HILS Development are peste 3.000 de apartamente în construcție și vizează o medie de 1.000 de livrări pe an în următorii trei ani. Bogdan Bălaşa, general manager, a menționat că „economia are nevoie în primul rând de stabilitate și predictibilitate”. Redport transformă foste platforme industriale și așteaptă un cadru legislativ funcțional. HAGAG Development Europe se extinde spre Brașov și Constanța.
În 2026, decizia investițională este clară: marii dezvoltatori contractează multianual, ies din Capitală și mută valoarea spre orașele cu administrație predictibilă. Bucureștiul are cel mai mare stoc vechi și cel mai mic randament al dialogului instituțional.
Sursa: Ziarul Financiar
