Conform Digi24: Critici la adresa politicii energetice: „Doar Dumnezeu ne mai scapă”
Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie (FNME), a lansat, miercuri, critici vehemente la adresa modului în care este gestionată tranziția energetică în România, atrăgând atenția asupra riscului de a rămâne fără energie. Oficialul susține că accelerarea reducerii capacităților de producție pe bază de cărbune, fără a avea alternative sigure și funcționale, ar putea duce la probleme majore de furnizare.
Pîrvulescu a subliniat importanța menținerii unor grupuri pe cărbune în funcțiune, cel puțin pe termen scurt și mediu, pentru a garanta stabilitatea Sistemului Energetic Național. Această măsură este văzută ca o necesitate stringentă până la momentul în care România va dispune de noi capacități de producție, precum reactoarele 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
„Până nu vom face reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, nu vom avea energie stabilă”, a declarat Dumitru Pîrvulescu în cadrul unei intervenții la Digi24. Mesajul său este unul de avertizare, sugerând că procesul de tranziție energetică este prea rapid și nu ține cont de realitățile pieței și de nevoia de securitate energetică.
Stabilitatea energetică, o prioritate nerezolvată
Federația Națională Mine Energie a avertizat constant asupra pericolelor pe care le implică închiderea rapidă a termocentralelor pe cărbune, care, în ciuda impactului asupra mediului, au reprezentat ani de zile o sursă importantă de energie de bază, asigurând un echilibru în sistem. Aceste unități ar fi putut, în viziunea FNME, să fie modernizate și să funcționeze pe termen mai lung, oferind o platformă stabilă pentru dezvoltarea altor tehnologii.
Problema principală ridicată de Pîrvulescu vizează lipsa unor soluții concrete și a unui calendar clar pentru punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție care să compenseze deficitul generat de închiderea centralelor pe cărbune. Dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este văzută ca fiind esențială în acest sens, dar proiectele de acest tip sunt complexe și necesită mult timp pentru implementare.
Între timp, România se confruntă cu o dependență tot mai mare de importuri, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor de pe piețele internaționale și la eventuale probleme de furnizare. Criticile aduse politicii energetice vin pe fondul unor tensiuni sociale și economice legate de costul energiei și de securitatea aprovizionării.
Impactul închiderii termocentralelor
Decizia de a accelera tranziția către surse de energie regenerabilă și de a renunța la combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, este aliniată cu directivele europene și cu obiectivele climatice globale. Cu toate acestea, criticii susțin că implementarea acestor politici nu a fost însoțită de un plan robust pentru asigurarea continuității furnizării energiei.
Pîrvulescu a sugerat că, fără o strategie coerentă și investiții masive în noi tehnologii, inclusiv în energia nucleară, România riscă să ajungă într-o situație critică. Dezechilibrele dintre producție și consum pot duce la pene de curent sau la creșteri explozive ale prețurilor, afectând grav economia și nivelul de trai al cetățenilor.
Referirea la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă subliniază importanța strategică a energiei nucleare pentru România, ca o sursă de energie stabilă, predictibilă și cu emisii scăzute. Până la finalizarea acestor proiecte, care se anticipează a fi de lungă durată, menținerea unor capacități de producție tradiționale, dar optimizate, ar putea oferi o plasă de siguranță.
Situația energetică a României rămâne un subiect de maxim interes, cu opinii divergente privind cea mai bună cale de urmat. Declarațiile lui Dumitru Pîrvulescu subliniază necesitatea unei abordări echilibrate, care să ia în calcul atât imperativele de mediu, cât și realitățile economice și sociale ale securității energetice.
Sursa: Digi24
