Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție controversate, ținte politice?
O undă de suspiciune planează asupra acțiunilor anticorupție declanșate recent în România, atunci când acestea par să apară „din senin”, fără un context clar de fapte sau comportamente anterioare care să indice o încălcare a legii. Atunci când astfel de intervenții vizează persoane, companii sau ONG-uri, fără ca societatea să fie informată prealabil despre posibile ilegalități, ele pot fi percepute ca fiind artificiale, executate la ordin și având scopuri politice sau influențate de grupuri de interese puternice. Această percepție se întărește în contextul numirilor recente în funcții cheie la Parchetul General, DNA și DIICOT.
Preferata președintelui în acțiune
Cristina Chiriac, actualul procuror general, numită cu susținerea lui Nicușor Dan, a fost anterior șefa DNA Iași, instituția care a declanșat o investigație împotriva Cristinei Trăilă, secretar general-adjunct al Guvernului și fost deputat PNL. Trăilă este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Investigația pare să fie legată de faptul că i-ar fi permis omului de afaceri Fănel Bogos să aibă acces la cabinetul lui Ilie Bolojan pentru a discuta despre închiderea fermelor sale de către Autoritatea Sanitar-Veterinară. Intervenția lui Bogos la premier nu a avut, conform informațiilor, niciun efect.
Aceste acțiuni par să urmeze un tipar care a vizat, în ultimele luni, lideri PNL și USR. Exemple precum cazul „operațiunii Dumbrava” din Bihor, unde DIICOT ar fi fost folosit în scopuri politice pentru a-l compromite pe Ilie Bolojan, sau controlul judiciar dispus de DNA asupra primarului Sectorului 3, Ciprian Ciucu, sugerează o posibilă instrumentalizare a instituțiilor judiciare. Aceste cazuri ridică întrebări, mai ales în contrast cu situațiile în care campanii electorale de milioane de euro, precum cea a lui Călin Georgescu, nu au fost investigate.
Amendamentul Fritz și lupta cu corupția
Cazul lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei, exemplifică, de asemenea, o posibilă utilizare politică a mecanismelor legale. Eforturile de a-l înlătura din funcție au implicat procurori, judecători, parlamentari PSD și AUR, precum și judecători de la Curtea Constituțională. Scopul pare a fi fost excluderea unui lider USR care nu se aliniază agendei politice a anumitor figuri influente.
Multe persoane resping ideea unei astfel de coordonări, considerând aceste cazuri simple coincidențe sau îndeplinirea datoriei de către autorități. Totuși, logica inversă sugerează altceva. De obicei, investigațiile mari de corupție pornesc de la informații publice despre fapte semnificative sau evenimente șocante. Când o investigație apare brusc, fără un context prealabil, ea poate fi considerată suspectă. Procurorii români, în general, acționează fie la ordin, fie atunci când există o presiune publică majoră, declanșată de dezvăluiri sau proteste.
Spre deosebire de cazuri precum cele ale lui Sorin Grindeanu, unde au existat multiple dezvăluiri despre avere și obiceiuri, sau de scandalul Nordis, declanșat de un documentar Recorder ce a scos la iveală sute de înșelăciuni, situația actuală implică persoane precum Viorel Pașca, Ciprian Ciucu, Dominic Fritz sau Cristina Trăilă, asupra cărora nu existau anterior imagini publice de corupție sau abuz în serviciu.
Nicușor Dan, în calitate de șef al sistemului, a declarat recent că este mulțumit de activitatea procurorilor, confirmând, din perspectiva sa, acceptarea acțiunilor acestora. Irosirea resurselor publice în investigarea unor persoane nevinovate, doar pentru a răspunde unor comenzi politice, poate fi, de asemenea, considerată o formă de corupție.
Sursa: Spotmedia.ro
