Economia globală, lovită puternic de conflictul din Orientul Mijlociu
Economia globală a suferit pierderi de peste 50 de miliarde de dolari din cauza reducerii producției de petrol, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Războiul, care durează de aproape 50 de zile, a afectat semnificativ piețele energetice, iar efectele sale ar putea fi resimțite luni sau chiar ani de acum înainte, potrivit analiștilor.
Pierderi masive în aprovizionarea cu petrol
Aproximativ 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut de pe piața globală de la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie. Această cantitate reprezintă cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă, conform datelor firmei Kpler. Analistul Iain Mowat de la Wood Mackenzie a sugerat că petrolul pierdut ar putea echivala cu reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni, sau cu oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile. Ar mai putea însemna lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile.
Aceste cifre indică o criză majoră. Potrivit estimărilor, 500 de milioane de barili reprezintă aproape o lună de consum de petrol în Statele Unite sau mai mult de o lună de consum pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi, de asemenea, aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane sau ar putea alimenta industria mondială de transport maritim timp de aproximativ patru luni.
Efectele asupra țărilor din golf și perspective
Țările arabe din Golful Persic au fost profund afectate de acest conflict. În luna martie, acestea au pierdut aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate a giganților energetici ExxonMobil și Chevron. Exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut drastic, de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până acum.
Cu prețul petrolului stabilizat la aproximativ 100 de dolari pe baril, volumele lipsă reprezintă circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute. Această sumă este echivalentă cu aproximativ 1% din produsul intern brut anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă.
Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, iar întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi, conform datelor Kpler. Câmpurile petroliere din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale de funcționare. Deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea încetini refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune, care ar putea dura ani.
