Inițiativă legislativă controversată: Parlamentari cer abrogarea legilor care interzic simbolurile fasciste și negarea Holocaustului
Un grup de parlamentari din partidele AUR, SOS, POT și neafiliați au depus o propunere legislativă menită să modifice actele normative existente în România. Inițiativa vizează abrogarea legilor care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Propunerea include și abrogarea prevederilor care incriminează negarea Holocaustului.
Argumentele inițiatorilor și impactul potențial
Conform textului propunerii legislative, publicat pe pagina de internet a Senatului, actele normative vizate – Legea nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025 – ar încălca flagrant Constituția. În argumentarea lor, inițiatorii susțin că aceste legi încalcă drepturile și libertățile individuale, afectează interesele naționale și reprezintă o „trădare” a eforturilor înaintașilor. De asemenea, ei consideră că legile încalcă principiile de nediscriminare și oferă interpretări arbitrare.
Prin abrogarea Ordonanței de Urgență 31/2002, s-ar legaliza, printre altele, negarea Holocaustului, apologia criminalilor de război condamnați și Mișcarea Legionară. OUG 31/2002, la articolul 1, interzice organizațiile, simbolurile, materialele și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Totodată, articolul 6 din aceeași ordonanță prevede pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru negarea Holocaustului.
Reacții și perspective
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” a reacționat la propunerea legislativă. Directorul institutului, Alexandru Florian, a declarat: “În configurația actuală a Parlamentului României această propunere nu are nici o șansă. În același timp, citesc acest proiect legislativ ca pe un avertisment. Dacă partidele proeuropene și democrate nu își asumă cu maturitate guvernarea pot genera terenul fertil pentru ca în 2028 extrema dreaptă să devină un actor politic de prim rang.”
Propunerea legislativă a fost semnată de un număr semnificativ de parlamentari din partidele menționate. Printre aceștia se numără senatorii Valentina-Mariana Aldea, Dorina Barcari, Cristian Bem, Nadia-Cosmina Cerva, Rodica Cușnir, Andrei-Emil Dîrlău, Daniel-Paul-Romeo Gheorghe, Robert-Daniel Ghiță, Sorin Lavric, Dumitru Manea, Olga Onea, Luminița Păucean-Fernandes, Paul-Ciprian Pintea, Liviu Sorin Robe, Cristian Vântu, Gheorghe Vela, Virgiliu-George Vlăescu. De asemenea, au semnat inițiativa și deputații Robert Alecu, Ana-Marcela Baş, Florin Caragaţă, Andreea-Petronela Cîmpianu, Ciprian Ciubuc, Dumitru Coarnă, Andra-Claudia Constantinescu, Mădălin-Laurenţiu Făget, Anamaria Gavrilă, Ionel Goidescu, Călin-Florin Groza, Ionel-Mirel Ion, Tudor Ionescu, Ancuţa-Florina Irimia, Ioan Lăzăroi, Ilie Simona-Elena Macovei, Vasile Nagy, Sorin-George Oltenaşu, Nini-Alexandru Pascalini, Rodica Plopeanu, Mihai-Adrian Ţiu, Elena-Laura Toader, Mariana Vârgă, Verginia Vedinaş și Vlad-Andrei Vidra.
În urma depunerii propunerii legislative, aceasta va parcurge etapele specifice din cadrul procesului legislativ, incluzând dezbateri în comisii și votul în plenul Parlamentului. Este de așteptat ca dezbaterea să genereze controverse și reacții din partea societății civile, a organizațiilor care luptă împotriva extremismului și a instituțiilor statului cu atribuții în domeniu.
