Conform Ziarul Financiar: Investitorii străini, în vizorul politicienilor români
Marile companii, fie ele românești sau străine, par să fi devenit ținta retoricii politice ostile în România, contrastând puternic cu practicile din alte țări puternice. În timp ce în țări precum Statele Unite, grupuri industriale și financiare mari sunt apărate și chiar subvenționate, în România acestea sunt adesea privite ca „dușmani ai țării”, o abordare care afectează negativ mediul de afaceri și fluxul de noi investiții.
Dacia Mioveni, un semnal de alarmă pentru economie
Declarațiile lui Mihai Bordeanu, primul director general român al Automobile Dacia, au ridicat semne de întrebare serioase cu privire la viitorul producției auto la Mioveni. Acesta a subliniat că grupul Renault, care a investit 4 miliarde de euro în România, nu este tratat corespunzător ca un investitor major. „Local, nu există o strategie concretă pentru scăderea prețului energiei”, a afirmat Bordeanu, adăugând că viitorul modelului Duster, dacă va mai fi produs în România, este incert. Această situație, marcată și de plecarea a 1.700 de angajați de la uzina din Mioveni și o scădere anticipată a producției, semnalează o posibilă slăbire a poziției Dacia pe piața locală.
Impactul lipsei de strategie și al volatilității politice
Dificultățile cu care se confruntă Automobile Dacia nu sunt izolate. Comparativ cu alte țări europene, unde prețul energiei este semnificativ mai mic, uzina din România plătește 180 de euro/MW, față de 70-80 de euro în Spania. Această disparitate, combinată cu instabilitatea politică internă, unde România se află de aproape patru luni fără un guvern plin, creează un climat economic nefavorabil. Lipsa unei strategii clare pentru sectoare economice vitale și fluctuațiile politice descurajează investitorii existenți să își extindă operațiunile și atrage cu greu noi capital străin.
Situația este agravată de exemple precum cel al Ford, care și-a vândut fabrica de la Craiova unui grup turc. În timp ce companii private se luptă să supraviețuiască sub presiunea fiscalității crescânde, a inflației și a costurilor mari la energie, apar și cazuri de corupție la nivel înalt, cum ar fi cel din cadrul ANAF Timișoara, unde s-a cerut o mită de 1,5 milioane de euro pentru aprobarea unei rambursări de TVA. Portalurile de recrutare online raportează, de asemenea, un număr record de CV-uri depuse pentru joburi, indicând o piață a muncii supra-saturată și o economie care nu creează noi locuri de muncă în ritmul necesar.
Sursa: Ziarul Financiar
