Conform Antena 3: Putin l-a adus pe Lukașenko la Valdai într-o întâlnire tensionată, axată pe rolul Belarusului în războiul din Ucraina. Decizia de a se întâlni la reședința izolată a lui Putin, departe de ochii publicului și fără declarații oficiale, sugerează importanța critică a discuțiilor, comentează Kyiv Post. Evenimentul vine pe fondul intensificării conflictului și al avertismentelor transmise de Kiev către Minsk.
Risc crescut pentru Belarus în conflict
Ucraina consideră că Belarusul nu mai este doar un aliat pasiv al Rusiei, ci un facilitator logisitic și militar esențial pentru operațiunile rusești. Această percepție s-a accentuat după ce Kievul a avertizat Belarusul să dezactiveze stațiile de releu rusești de pe teritoriul său, considerate a fi folosite pentru ghidarea atacurilor aeriene asupra Ucrainei.
La scurt timp după ultimatumul președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski, rapoartele indică o posibilă dezactivare a acestor stații, deși Kremlinul a respins orice interferență.
Lukașenko se confruntă cu o dilemă majoră. Pe de o parte, caută să beneficieze de sprijinul și subvențiile Rusiei, pe de altă parte, încearcă să evite să devină un participant direct la război și să-și protejeze țara de consecințe directe. Spațiul său de manevră politic, economic și militar, deja restrâns din cauza dependenței de Moscova, se îngustează și mai mult. Oricât ar dori să mențină echilibrul, facilitarea utilizării infrastructurii belaruse pentru atacuri crește riscul ca respectivele ținte să devină obiective legitime pentru Ucraina.
Valdai, scena presiunilor lui Putin
Întâlnirea de la Valdai, descrisă oficial ca o discuție de rutină despre comerț și securitate regională, pare mai degrabă o modalitate a lui Putin de a-și exprima nerăbdarea față de orice urmă de ezitare din partea Minskului. Termenul „securitate regională” este vag și, în contextul limbajului Kremlinului, poate acoperi o gamă largă de presiuni, de la cele militare la cele economice și chiar nucleare. Dat fiind momentul, Ucraina a fost, fără îndoială, subiectul central al discuțiilor.
Teritoriul Belarusului a jucat deja un rol crucial în invadarea Ucrainei, servind drept rampă de lansare în februarie 2022. De atunci, Belarusul a găzduit arme nucleare tactice rusești și a oferit infrastructura militară necesară Moscovei pentru a menține presiunea asupra vecinului său. Pentru Kiev, nu doar prezența trupelor belaruse pe teritoriul ucrainean este o problemă, ci mai ales modul în care infrastructura, bazele, sistemele radar și logistica belarusă continuă să sprijine agresiunea rusă. Aceasta transformă Belarusul într-un factor activ în conflict, chiar dacă Lukașenko continuă să neagă implicarea directă.
Starea de complicitate percepută de Kiev
Pentru Ucraina, întâlnirea lui Putin cu Lukașenko are loc într-un moment critic. Kievul intensifică presiunile pe plan diplomatic, cerând mai multe sisteme de apărare aeriană și antirachetă înaintea summit-ului NATO de la Ankara, concomitent cu extinderea propriilor operațiuni de lovire a țintelor militare și economice rusești. Belarusul se află direct în această ecuație.
Dacă Minskul va continua să ofere Moscovei infrastructura esențială pentru coordonarea atacurilor împotriva Ucrainei, Kievul consideră această acțiune drept complicitate, nu neutralitate. Mesajul transmis de Ucraina este clar: Belarusul poate evita trimițerea de trupe, dar nu poate pretinde că oferă sprijin logistic și tehnic agresiunii rusești fără consecințe.
Putin l-a convocat pe Lukașenko la Valdai, probabil, pentru a consolida controlul, a cere loialitate și a se asigura că Belarusul rămâne la dispoziția Rusiei pentru viitoarele presiuni asupra Ucrainei. Totuși, întâlnirea a scos în evidență o potențială slăbiciune în alianța ruso-belarusă. Utilitaea lui Lukașenko pentru Putin este condiționată de capacitatea sa de a oferi teritoriu, infrastructură și profunzime strategică fără a atrage consecințe directe majore. Avertismentul Kievului a semnalat că acest aranjament nu mai poate fi gratuit.
Sursa: Antena 3
