România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce economia a suferit două trimestre consecutive de scădere, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul IV al anului 2025, PIB-ul a consemnat o scădere de 1,9% comparativ cu trimestrul precedent, urmând contracția de 0,1% înregistrată în trimestrul III. Această evoluție negativă este pusă pe seama măsurilor de austeritate fiscal-bugetară adoptate de Guvern în vara anului precedent.
Măsurile Guvernului și impactul lor
Guvernul, condus la acea vreme de premierul Ilie Bolojan, a implementat o serie de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar. Acestea au inclus majorări de taxe, precum TVA și accize, și înghețarea veniturilor angajaților din sectorul public, precum și a pensiilor. Premierul Bolojan a declarat că recesiunea este un fenomen temporar și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite treptat. Executivul a estimat că premisele pentru reluarea creșterii economice vor apărea în a doua jumătate a anului 2026.
Măsurile fiscale au afectat în mod direct consumul și, implicit, activitatea economică. În ciuda acestor intervenții, inflația a continuat să crească, atingând un nivel record de 9,9% în martie 2026, cea mai mare rată din Uniunea Europeană. Această inflație ridicată a amplificat presiunile asupra economiei și a erodat puterea de cumpărare a populației.
Prognozele instituțiilor financiare internaționale
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognozele de creștere economică pentru România. FMI estimează acum un avans de doar 0,7% în 2026, față de o estimare anterioară de 1,4%. Pentru anul 2027, FMI anticipează o revenire la o creștere de 2,5%. Instituția financiară internațională a ajustat și estimările privind inflația, prognozând un nivel de 7,8% în 2026, peste estimarea anterioară de 6,7%.
Banca Mondială a prezentat și ea o evaluare revizuită a perspectivelor economice ale României. Aceasta estimează o creștere de doar 0,5% în 2026, comparativ cu 1,3% cât anticipa anterior. Prognoza pentru 2027 a fost, de asemenea, redusă, de la 1,9% la 1,4%. Economiștii atrag atenția că redresarea economică va depinde de stabilizarea inflației și de impactul măsurilor fiscale asupra consumului și investițiilor.
Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar al României a atins 5,8% din PIB la finalul anului 2025, depășind ținta stabilită inițial de Guvern.
