Noul președinte al Parlamentului din Slovenia, Zoran Stevanović, a promis organizarea unui referendum privind ieșirea țării din NATO, un angajament asumat în timpul campaniei electorale. Această decizie marchează o schimbare importantă în politica externă slovenă, cu potențiale implicații majore pentru relațiile cu partenerii europeni și internaționali.
Referendumul NATO, o promisiune asumată
Stevanović a confirmat ferm intenția de a organiza referendumul, subliniind caracterul obligatoriu al promisiunilor făcute în fața cetățenilor. El a argumentat că NATO nu mai corespunde intereselor strategice ale Sloveniei, pledând pentru o repoziționare a politicii externe. Președintele a insistat asupra ideii de suveranitate decizională, afirmând că Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional al Sloveniei, și nu Bruxelles. Totuși, Stevanović a recunoscut beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană, indicând o strategie selectivă de distanțare față de structurile occidentale.
Deschidere spre Moscova și critici față de conflictele externe
Pe lângă referendumul pentru ieșirea din NATO, Stevanović a semnalat o posibilă reconfigurare a relațiilor diplomatice, exprimând dorința de apropiere de Est. El a anunțat că intenționează să efectueze o vizită la Moscova, subliniind importanța dialogului global: „Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a declarat acesta. Discursul său include o poziționare fermă împotriva implicării Sloveniei în conflicte militare sau diplomatice externe. Totodată, partidul său promovează inițiative controversate, precum retragerea din Organizația Mondială a Sănătății. Declarațiile vin într-un context internațional tensionat, în care Donald Trump și alți lideri politici au criticat NATO, punând sub semnul întrebării rolul Statelor Unite în cadrul alianței.
Legitimitatea politică contestată
Inițiativa privind referendumul pentru ieșirea din NATO este umbrită de controverse legate de legitimitatea politică a lui Stevanović. Partidul său a obținut doar 5,49% din voturi la ultimele alegeri parlamentare. Decizia de a-l numi pe Stevanović în funcția de președinte al Adunării Naționale a generat critici vehemente din partea adversarilor politici. Mișcarea pentru Libertate, formațiunea politică câștigătoare, a calificat numirea drept un exemplu de „corupție politică”, sugerând existența unor înțelegeri de culise. Ascensiunea lui Stevanović a început în timpul pandemiei de COVID-19, când acesta s-a implicat într-o mișcare de protest.
