România risipește anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, o cantitate care ar putea hrăni numeroase persoane, având în vedere că peste 27% din populație se află în risc de sărăcie. Datele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) arată amploarea acestei probleme, care are impact major asupra mediului, economiei și societății.
Impactul risipei alimentare asupra mediului
Risipa alimentară nu înseamnă doar aruncarea unei farfurii cu mâncare sau a unui aliment uitat în frigider. Este vorba despre irosirea resurselor utilizate pentru producerea acelui aliment. Apa, solul, energia și munca depuse în întregul proces, de la producție la transport, sunt irosite odată cu alimentul. Prevenirea pierderilor alimentare reprezintă un pas concret în reducerea poluării și protejarea mediului.
Paradoxul social al risipei și sărăciei
Fenomenul risipei alimentare este strâns legat de inegalitățile sociale. În timp ce cantități uriașe de hrană sunt aruncate, multe comunități se confruntă cu lipsa alimentelor. „Trăim un paradox dureros: în timp ce peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt irosite anual, există comunități pentru care accesul la alimente rămâne o provocare zilnică”, se arată în comunicatul FBAR. Această discrepanță subliniază necesitatea unor măsuri concrete pentru a reduce risipa și a redistribui resursele.
Soluții și rolul companiilor
Reducerea risipei alimentare are și beneficii economice importante. Diminuarea pierderilor duce la crearea unor sisteme mai eficiente și la optimizarea lanțului agroalimentar pe termen lung. Companiile pot contribui activ prin donații de produse către Băncile pentru Alimente. Legea 217/2016, modificată prin Legea 49/2024, le oferă facilități fiscale, inclusiv deductibilitatea cheltuielilor și scutirea de TVA. La nivel individual, organizarea eficientă a alimentelor și planificarea cumpărăturilor pot face diferența. Se recomandă organizarea alimentelor după principiul FIFO („primul intrat, primul ieșit”), înțelegerea diferenței dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”, și evitarea cumpărăturilor în exces.
