Conform Business-review.eu: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit performanța în materie de inovație în 2026, conform celui mai recent Raport European privind Inovația. Cu toate acestea, decalajul dintre cele mai performante și cele mai slabe sisteme inovative din UE rămâne semnificativ. România continuă să ocupe ultima poziție în clasamentul statelor membre, în ciuda unor progrese înregistrate în infrastructura digitală, adopția cloud, învățarea pe tot parcursul vieții și internaționalizarea cercetării.
România continuă pe ultima poziție în UE
Publicat anual de Comisia Europeană, raportul compară performanța inovațională a țărilor UE și a unor competitori globali pe baza a 32 de indicatori care acoperă condițiile cadru, investițiile, activitățile și impactul inovației. Performanța generală a UE a crescut constant, cu 11,6 puncte procentuale față de 2019 și cu 1,7 puncte între 2025 și 2026.
Suedia, Danemarca și Țările de Jos se mențin în categoria „Lideri în Inovație”, în timp ce majoritatea țărilor se încadrează în grupurile „Inovatori puternici” sau „Inovatori moderați”. România, alături de mai multe țări din Europa Centrală și de Est, rămâne în categoria „Inovatori emergenți”. Deși toate statele membre au înregistrat îmbunătățiri din 2019, progresul este neuniform, iar convergența rămâne limitată, persistând diferențe mari între performanța de top și cea inferioară.
La nivel global, UE încă este depășită de competitori importanți precum Coreea de Sud, China și Statele Unite, chiar dacă a înregistrat unele câștiguri în ultimul an. Elveția continuă să aibă o performanță superioară tuturor țărilor UE.
România se clasează pe poziția a 27-a în UE, cu un scor al inovației egal cu 41,8% din media UE în 2026. Deși aceasta marchează o creștere de 8,2 puncte procentuale față de 2019, ritmul este mai lent decât media UE, ceea ce înseamnă că decalajul nu s-a diminuat.
Profilul țării evidențiază un dezechilibru clar. România obține performanțe relativ bune în domenii precum accesul la internet de mare viteză, importurile și exporturile de bunuri de înaltă tehnologie, reflectând integrarea sa în lanțurile de aprovizionare industriale. Totuși, aceste puncte forte nu sunt susținute de un sistem de inovare intern robust.
Principalele lacune în inovarea românească
Principalele slăbiciuni ale României rezidă în competențe, inovare la nivel de afaceri, investiții în cercetare-dezvoltare (CAD) și colaborarea între firme și instituțiile de cercetare. România se situează pe ultimul loc în UE din perspectiva resurselor umane, cu o rată scăzută de absolvire a învățământului terțiar și un număr limitat de competențe avansate. Deși participarea la învățarea pe tot parcursul vieții a înregistrat o ameliorare, aceasta nu compensează lacunele structurale mai ample, inclusiv nepotrivirile de pe piața muncii și rezultatele slabe ale absolvenților de formare profesională.
Un model similar apare și în digitalizare. România beneficiază de o conectivitate puternică, dar rămâne pe ultimul loc în ceea ce privește persoanele cu competențe digitale peste nivelul de bază. Acest lucru limitează capacitatea firmelor de a traduce infrastructura în câștiguri de productivitate, servicii digitale sau modele de afaceri mai avansate.
Inovarea la nivel de afaceri constituie principalul obstacol. România ocupă ultima poziție în UE în mai mulți indicatori la nivel de firmă, inclusiv investiții în inovare, activitate de inovare a IMM-urilor, colaborare și impact comercial. Cheltuielile de afaceri în cercetare-dezvoltare și investițiile în inovare au scăzut în 2026, iar accesul la finanțare rămâne limitat. O mare parte dintre firme prezintă o înclinație redusă sau inexistentă spre inovație, iar cooperarea între companii și instituțiile de cercetare rămâne slabă.
Această situație subliniază necesitatea unor stimulente mai puternice pentru inovația la nivel de firmă, legături mai bune între cercetare și industrie, acces îmbunătățit la finanțare și investiții susținute în competențe și educație.
Sursa: Business-review.eu
