Conform Digi24: Moody’s menține ratingul României, dar perspectiva rămâne negativă
Agenția de evaluare financiară Moody’s a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul „Baa3”, menținând astfel țara în categoria statelor recomandate investițiilor. Cu toate acestea, perspectiva negativă rămâne în vigoare, indicând o probabilitate mai mare de retrogradare în următorii 12-24 de luni decât de îmbunătățire.
Avertisment politic pe fondul instabilității guvernamentale
Consultantul economic Adrian Negrescu a subliniat că menținerea ratingului era scenariul de bază, iar România a evitat, mai degrabă, o pierdere decât a obținut un câștig. Perspectiva negativă, confirmată și de celelalte două agenții majore de rating, Fitch și S&P, este un avertisment cu termen. Motivul principal invocat de Moody’s este unul eminamente politic: moțiunea de cenzură din luna mai care a dus la căderea guvernului și fragmentarea parlamentară, întârziind formarea unui nou executiv.
Agenția pornește de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanța de vară și subliniază necesitatea funcționării acestuia de la începutul toamnei pentru adoptarea bugetului pe 2027. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, având în vedere istoricul post-decembrist al României. Această situație reflectă o scenă politică în care discursul electoral pare să domine, singura veste bună venind din adoptarea legilor PNRR, care au mai diminuat percepția negativă a investitorilor.
Un rating bun, dar cu costuri mari
Negrescu a amintit că următorul test important va fi evaluarea S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026. Până atunci, statul se va finanța sub protecția minimă a calificativului investment grade, o protecție care, deși funcțională, se plătește scump. Realitatea post-verdict este una în care România nu se află în categoria „junk”, dar plătește deja ca și cum ar fi.
Ieșirea din perspectiva negativă ar cere, conform agențiilor de rating, reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, susținute de o revenire a creșterii economice. Aceste trei condiții se contrazic reciproc în contextul anului 2026. Întrebarea esențială rămâne dacă va exista un guvern capabil să implementeze un program coerent de reforme, cu ținte clare pentru reducerea deficitului bugetar spre 5% în 2027. De asemenea, se ridică semne de întrebare cu privire la voința politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare și a modului de administrare a banilor publici.
În opinia consultantului, România are o fereastră de maximum un an pentru a se restructura din temelii, perioadă în care ar trebui să se vadă o reformă administrativă, o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Rămâne de văzut dacă clasa politică va fi capabilă să acționeze în interesul național.
Sursa: Digi24
