Conform Capital: România, punte strategică în rețeaua energetică europeană
România se consolidează ca un nod esențial în infrastructura energetică europeană, datorită poziționării sale geografice și a investițiilor strategice în interconectivități. Această transformare, accelerată după 2022, vizează creșterea siguranței în alimentarea cu energie și stabilitatea prețurilor în regiune, prin facilitarea schimburilor de energie cu țările vecine din est și vest.
La forumul FOREN 2026 de la Neptun, Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), a subliniat rolul strategic al țării noastre, definind-o ca o „legătură” între est și vest, dar și între nord și sud, un punct de intersecție vital pentru sistemul energetic european. Această centralitate a impulsionat o redirecționare a planurilor de dezvoltare, de la o concentrare inițială pe conexiunile dinspre vest și sud-vest (Ungaria, Bulgaria, Serbia) către o atenție sporită acordată și extinderii spre est, incluzând Ucraina și Republica Moldova.
Planurile de viitor prevăd o creștere semnificativă a numărului de linii electrice de interconectare. În prezent, România dispune de 11 linii de 400 kV, cu intenția de a ajunge la 19 în următorii ani. Acestea vor consolida conexiunile cu Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina, inclusiv o nouă linie între Suceava și Cernăuți, poziționată pe agenda politică a liderilor ambelor țări. Capacitatea de interconectare a României a crescut considerabil în ultimul deceniu, de la aproximativ 1.500 MW la 4.000 MW, aproape jumătate din consumul național, cu o proiecție de a ajunge la 7.000 MW în viitorul apropiat. Astfel, investițiile în aceste „autostrăzi energetice” au scopul de a elimina barierele în calea tranzacțiilor de energie și a fluctuațiilor de preț pe piața europeană.
Ediția foren 2026: priorități și viziuni
Forumul Regional de Energie FOREN 2026, desfășurat sub tema „Energie sigură, durabilă și accesibilă pentru Europa Centrală și de Est”, a reunit oficiali guvernamentali, experți din instituții naționale și internaționale, precum și lideri din companii majore din sectorul energetic, inclusiv Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Evenimentul a vizat analiza situației energetice regionale, identificarea soluțiilor pentru provocările curente și consolidarea cooperării transfrontaliere.
Ion Lungu, președintele CNR-CME, a explicat că tranziția energetică depășește simpla trecere către surse regenerabile, implicând modernizarea rețelelor, dezvoltarea sistemelor de stocare, electrificarea consumului și reforme administrative, toate susținute de investiții masive. El a subliniat că sistemul energetic devine tot mai complex, iar flexibilitatea și competitivitatea vor fi factorii cheie în etapa următoare.
Președintele Adnan Amin a evidențiat lecția României, conform căreia tranzițiile de succes valorifică punctele forte existente, în loc să le abandoneze. Această perspectivă este considerată esențială pe fondul schimbărilor dinamice din sectorul energetic global.
Conform declarațiilor, cea mai prețioasă resursă în domeniul energiei este timpul. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Marius-Viorel Poșa, a accentuat necesitatea accelerării investițiilor, consolidării cooperării regionale și dezvoltării prompte a sistemului energetic de mâine. Directorul executiv al CNR-CME, Ștefan Gheorghe, a evidențiat noutățile ediției din acest an, printre care prezența unor reprezentanți internaționali de rang înalt și o calitate sporită a dezbaterilor.
Sursa: Capital
