România, în clasa AI: Un potențial nebănuit în CEE

Guvernanța, factorul cheie în adopția AI

Raportul, lansat de AI Chamber în parteneriat cu The Recursive Media și cu sprijinul European Cloud, subliniază că România deține una dintre cele mai bine fundamentate strategii naționale AI din regiune, axată pe drepturile omului și pe un cadru de încredere. De asemenea, țara noastră a obținut statutul de AI Factory în cadrul EuroHPC, oferind acces la infrastructura europeană de calcul de înaltă performanță, și conduce la viteza internetului. Aceste avantaje, totuși, nu se traduc încă într-o activitate economică la scară largă. Scoruri slabe la capitolul „Environment”, care reflectă maturitatea mecanismelor de implementare, plasează România pe locul 7. Identificarea ca o vulnerabilitate este nivelul redus al serviciilor publice digitale și al specialiștilor AI raportat la populație.

Ana Marija Kostanic, redactor-șef al The Recursive Media, menționează: „Partea încurajatoare este că România a investit serios în stratul strategic: politici publice, infrastructură și parteneriate europene. Romanian Hub for Artificial Intelligence (HRIA) va mobiliza peste 64 de milioane de euro în perioada 2025–2029, una dintre cele mai consistente investiții publice în AI din regiune. Decalajul de adopție este real, însă există și un impuls semnificativ pentru reducerea lui.”

Clasamentul evidențiază că diferențele dintre țările din Europa Centrală și de Est țin mai mult de guvernanță decât de infrastructură. În timp ce programele europene reduc decalajele tehnologice, capacitatea instituțională de a implementa strategii devine crucială. Estonia, Polonia și Lituania conduc la capitolul „Environment”, demonstrând o mai bună coordonare a politicilor publice și o infrastructură digitală matură. La polul opus, Bulgaria și Croația au scoruri scăzute, indicând provocări în dezvoltarea ecosistemelor AI.

AI Act și oportunitățile de investiții

Implementarea AI Act ar putea avantaja statele cu instituții mature și mecanisme eficiente de implementare, precum Estonia, Polonia și Cehia, accelerând transformarea pregătirii de reglementare în încredere și atractivitate investițională. Pentru statele care încă își consolidează capacitățile instituționale de bază, provocarea va fi dublă: accelerarea dezvoltării ecosistemelor locale și adaptarea la un cadru european de reglementare complex.

Regiunea Europei Centrale și de Est prezintă un set divers de avantaje competitive. Nicio țară nu domină toate dimensiunile analizate, dar punctele forte combinate – activitatea de cercetare și capacitatea STEM din Estonia și Slovenia, accelerarea Lituaniei, capacitatea de scalare a Poloniei – creează un profil regional puternic. În timp ce țări precum Ungaria, Letonia, Slovacia, Bulgaria și Croația adoptă strategii și dispun de active relevante, decalajul investițional față de restul continentului rămâne semnificativ, atât în finanțarea publică, cât și în cea privată.

Mark Boris Andrijanič afirmă: „Țările aflate în fruntea clasamentului funcționează deja la niveluri de adopție AI comparabile sau chiar superioare celor din Europa de Vest și beneficiază de cadre de guvernanță și condiții de talent care se compară favorabil cu economii mult mai mari. Cu toate acestea, fluxurile de investiții nu reflectă încă această realitate. Pentru cei care vor aloca resurse și capital în domeniul AI în Europa în următorii ani, diferența dintre ceea ce arată datele și ceea ce a făcut piața până acum reprezintă adevărata oportunitate.” CEE AI Index 2026 oferă o hartă detaliată a zonelor unde pregătirea pentru AI este operațională și unde rămâne la nivel aspirațional, oferind oportunități pentru investitori într-o regiune încă subfinanțată.

Sursa: Start-up.ro