Datele recente ale Uniunii Europene dezvăluie o realitate îngrijorătoare pentru economia românească: 14,9% dintre start-up-urile finanțate prin fonduri de investiții își mută sediul în afara țării. Această rată de relocare este cea mai ridicată din întreaga Uniune Europeană, România fiind urmată la o distanță considerabilă de Bulgaria și Lituania. Economiile mai dezvoltate, precum Italia și Spania, înregistrează rate mult mai scăzute, de sub 2%.
România, lider la exodul start-up-urilor
Studiul, realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, a analizat aproape 17.000 de start-up-uri finanțate prin capital de risc, comparându-le cu cele care nu au beneficiat de astfel de finanțări. Rezultatele evidențiază un fenomen de amploare, cu consecințe semnificative pentru dezvoltarea economică. La nivel european, relocarea start-up-urilor susținute de capital de risc variază între 3,3% și 4,3%. În cazul companiilor fără finanțare de tip VC, rata este mult mai mică, subliniind rolul crucial al investitorilor în aceste decizii.
Aproximativ trei sferturi dintre start-up-urile europene care aleg să se relocheze optează pentru Statele Unite, în special pentru hub-uri precum Silicon Valley. Marea Britanie și Germania sunt alte destinații populare. Jumătate dintre companiile care aleg relocarea fac acest pas în primii trei ani de la înființare. Presiunea investitorilor, care preferă ca firmele în care investesc să fie înregistrate în SUA, unde cadrul legal este familiar și oportunitățile de exit sunt mai numeroase, este unul dintre principalii factori care influențează această decizie.
Cauzele exodului și soluții propuse
Lipsa finanțărilor mari și accesul dificil la piețe sunt identificate ca principalele motive pentru relocare. Ecosistemele mai dezvoltate, precum cele din Franța, Germania sau Olanda, reușesc să păstreze mai bine start-up-urile, datorită accesului facil la fonduri și infrastructură. Natura companiei joacă, de asemenea, un rol important: sectoarele precum serviciile IT și științele vieții înregistrează rate mai ridicate de relocare.
Deși fenomenul este adesea perceput ca o pierdere, impactul nu este întotdeauna negativ. Majoritatea companiilor aleg o relocare parțială, mutând sediul central, dar păstrând echipe, operațiuni sau activități de cercetare în țara de origine. Autorii studiului recomandă factorilor de decizie să sprijine start-up-urile în eforturile lor de extindere pe piețele externe, urmărind în același timp menținerea în Europa a activităților cu valoare adăugată. Printre soluțiile propuse se numără îmbunătățirea accesului la finanțare, dezvoltarea unor fonduri europene competitive, eliminarea barierelor din piața unică și stimularea fuziunilor și achizițiilor între companii europene.
European Innovation Council (EIC) a început să implementeze unele măsuri, inclusiv programe dedicate țărilor cu ecosisteme mai puțin dezvoltate. Comisia Europeană pregătește lansarea unui fond de tip „Scaleup Europe”, menit să susțină investiții mai mari. Aproape 30% dintre unicornii europeni și-au mutat sediul în afara Europei în perioada 2008–2021, confirmând tendința de migrare a companiilor cu potențial ridicat.
