România conduce detașat clasamentul inflației în Uniunea Europeană, cu o rată de 9,0% înregistrată în martie 2026, conform datelor Eurostat. Această cifră reprezintă cea mai mare inflație din zona euro, consolidând o tendință îngrijorătoare care se manifestă de aproape un an.
Record negativ bătut
În ultimele luni, rata inflației de bază a României a oscilat între 8,3% și 8,6%. Însă, luna martie a adus un nou maxim, depășind aceste valori. Banca Națională a României (BNR) anticipase deja o creștere a ratei anuale a inflației în perioada martie-iunie 2026, ca urmare a scumpirii carburanților.
În februarie 2026, inflația CORE2, un indicator cheie al BNR, a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 8,3% față de 8,5% în decembrie 2025. Cu toate acestea, scăderea a fost una fragilă, în contextul presiunilor inflaționiste persistente.
Creșteri și scăderi în Europa
În timp ce România se confruntă cu o inflație ridicată, alte state membre au raportat creșteri notabile. Croația a înregistrat o inflație de 4,6%, iar Lituania, de 4,4%. La polul opus, Danemarca, Cehia, Cipru și Suedia au raportat cele mai scăzute rate ale inflației, cu valori de 1,0% și, respectiv, 1,5%.
La nivelul zonei euro, inflația anuală a crescut la 2,6% în martie 2026, de la 1,9% în februarie, iar în Uniunea Europeană, inflația a ajuns la 2,8%, marcând o creștere de la 2,1% în luna precedentă. Serviciile au contribuit cel mai mult la inflație, cu 1,49 puncte procentuale, urmate de energie, alimente, alcool și tutun.
Deficitul public, o altă problemă majoră
Pe lângă inflație, România se confruntă și cu un deficit public record în Uniunea Europeană. Pentru anul 2024, România a raportat un deficit al datoriei publice de 9,3%, conform datelor Eurostat.
Mai multe state membre au înregistrat deficite peste 3%, printre care Polonia, Franța și Slovacia. Pe de altă parte, Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au raportat surplusuri bugetare.
