Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății, acuză guvernul pentru pierderea procesului cu Pfizer
România a pierdut, în primă instanță, procesul cu Pfizer privind neonorarea unui contract de livrare de vaccinuri anti-COVID pentru anii 2022-2023. Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a reacționat la această decizie, subliniind că țara nu putea negocia individual numărul de doze și că vina pentru situația actuală aparține guvernului care a refuzat să renegocieze contractul. Decizia de a rămâne în contract a fost luată de guvernul condus de Florin Cîțu, în mai 2021, în contextul în care campania de vaccinare înregistra succes.
Contextul deciziilor din 2021
Ioana Mihăilă a explicat că, în momentul în care s-a luat decizia de a rămâne în contractul cu Pfizer, în mai 2021, România se afla la finalul valului 3 pandemic. Rata de vaccinare era de peste 100.000 de persoane pe zi, iar datele din alte țări arătau eficacitatea vaccinurilor în reducerea spitalizărilor și deceselor. “În acel moment, am ales să prioritizăm sănătatea publică și viețile oamenilor, într-un moment în care riscurile erau reale și imediate,” a precizat fostul ministru pe pagina sa de Facebook.
Mihăilă a subliniat că, din perspectiva negocierilor, România nu avea posibilitatea de a stabili individual numărul de doze. Distribuția era realizată de Comisia Europeană, proporțional cu populația fiecărui stat. Astfel, opțiunile erau fie să nu participe deloc la mecanismul pentru anii 2022-2023, fie să accepte alocarea integrală, de aproximativ 15 milioane de doze anual. Toate statele membre au optat pentru a rămâne în contract, decizia nefiind despre „câte doze cumpărăm”, ci despre accesul la vaccin pentru anii următori, a explicat fostul ministru.
Analiza eșecului vaccinării și lipsa reacției guvernamentale
După anul 2021 s-a constatat o scădere dramatică a ratei de vaccinare în România, afectată și de campaniile antivaccinare. Ioana Mihăilă a adus în discuție faptul că majoritatea statelor membre au reușit să renegocieze contractele sau să reeșaloneze livrările, adaptând strategiile. România, însă, nu a făcut acest lucru. “Problema majoră nu este că România a rămas în contract, ci că ulterior nu a gestionat responsabil consecințele acestei decizii,” a concluzionat Mihăilă.
O analiză a deciziei instanței nu a fost încă publicată. Suma pe care România ar putea fi nevoită să o plătească, în urma acestei decizii, este de aproximativ 600 de milioane de euro.
