Conform Business-review.eu: Românii trăiesc în iluzia unui aer curat acasă, deși suferă de simptome cauzate de poluarea interioară
Cu ocazia Zilei Internaționale a Aerului Curat, marcată pe 7 septembrie, studiul „Barometrul Aerului în Casele Românilor 2026” dezvăluie o discrepanță majoră între percepția și realitatea calității aerului din locuințele românilor. Majoritatea populației, 86%, consideră că aerul din propria casă este la fel de curat sau chiar mai curat decât cel de afară. Cu toate acestea, 43% dintre respondenți se confruntă zilnic cu diverse probleme de sănătate, precum alergii, afecțiuni respiratorii, iritații ale pielii, tulburări de somn și oboseală cronică, fără a suspecta că aerul pe care îl respiră acasă ar putea fi cauza principală.
Normalizarea simptomelor: desconectarea de la realitatea poluării interioare
Studiul indică o „normalizare” a disconfortului fizic, simptomele fiind adesea atribuite oboselii sau stresului acumulat la locul de muncă. Oboseala de dimineață, chiar și după opt ore de somn, nasul înfundat care dispare de la sine sau praful care se depune rapid pe mobilă sunt adesea încadrate în categoria „așa pățim toți”. Această acomodare cu stări neplăcute contribuie la o desconectare cognitivă, unde oamenii încetează să caute cauza reală a problemelor lor de sănătate.
Datele arată o premisă greșită în rândul românilor, care privesc locuința ca pe un spațiu sigur. Această optimismă contrastează puternic cu senzațiile resimțite zilnic. Specialiștii atrag atenția că aerul din interior poate fi de până la cinci ori mai poluat decât aerul exterior, iar în locuințele nou construite sau renovate, emisiile din materiale și mobilier pot crește nivelul poluanților chimici de până la 100 de ori.
Simptome resimțite, dar neasociate cu calitatea aerului
Prezența simptomelor, precum alergiile sau oboseala, nu conduce automat la îngrijorare cu privire la calitatea aerului din casă. 38% dintre cei care experimentează aceste probleme nu sunt preocupați de aerul pe care îl respiră, iar 86% continuă să creadă că aerul interior este superior celui exterior. Normalizarea joacă un rol esențial aici, transformând semnele de avertizare în aspecte cotidiene.
Fenomenul este mai accentuat în rândul generației Z, unde 74% dintre tinerii cu probleme declară simptome personale. Această discrepanță poate fi atribuită atât unei sensibilități sporite, cât și unei mai mari deschideri în a discuta despre aceste probleme. „Aerul este unul dintre puținele elemente esențiale sănătății noastre pe care nu am învățat să-l evaluăm. Ne preocupă apa pe care o bem și mâncarea pe care o consumăm, verificăm temperatura din locuințe, dar presupunem că aerul este bun chiar și atunci când resimțim simptome și disconfort evident. Studiul Ecovent arată că problema calității aerului în România nu este lipsa de preocupare pentru sănătate, ci lipsa de informație,” declară Andrei Agafița, Fondator & CEO, Ecovent.
Mecanismele greșite de îmbunătățire a aerului interior
Cea mai frecventă problemă semnalată este acumularea rapidă de praf pe mobilă (51%), un indicator al ventilației deficitare, dar adesea atribuită igienei. O confuzie tehnică majoră este legată de rolul aerului condiționat, 30% dintre români considerând că acesta îmbunătățește calitatea aerului, deși doar recirculă aerul din cameră. În București-Ilfov, procentul crește la 55%.
Analizând soluțiile utilizate, jumătate dintre gospodării (50%) nu aplică nicio metodă eficientă, iar 17% recurg la soluții superficiale precum plantele, odorizantele sau lumânările parfumate. Această abordare denotă o lipsă de informare, 53% dintre români neștiind ce este un sistem de ventilație cu recuperare de căldură.
„Calitatea bună a aerului este esențială pentru o sănătate optimă pe termen lung. Deși ne petrecem mult timp acasă, avem tendința de a căuta cauzele afecțiunilor respiratorii exclusiv în afara locuinței. Este crucial să înțelegem că expunerea prelungită la alergeni și particule chimice în spații închise determină modificări structurale ale căilor respiratorii. În timp, acestea duc la boli pulmonare cronice precum astmul, boala pulmonară obstructivă cronică sau cancerul pulmonar, precum și la o calitate a vieții mai scăzute,” afirmă Conf. univ. dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog.
Cu prilejul Zilei Internaționale a Aerului Curat, Ecovent lansează proiectul „Barometrul Aerului” și oferă 1.000 de termohigrometre pentru monitorizarea temperaturii și umidității interioare. Înscrierea se face pe aercurat.ecovent.ro, iar participanții sunt invitați să trimită rezultatele măsurătorilor.
Sursa: Business-review.eu
