România, pe locul 21 mondial la autosuficiența alimentară, dar cu mari probleme

Un studiu global arată că doar Guyana reușește să-și asigure singură necesarul alimentar. România se clasează pe locul 21, dar se confruntă cu vulnerabilități importante. Analiza a fost publicată în revista Nature Food și evaluează capacitatea statelor de a-și hrăni populația.

Metodologia studiului și criteriile de evaluare

Studiul nu se rezumă la compararea volumelor de producție agricolă. Acesta analizează capacitatea unei țări de a oferi o dietă completă pentru cetățenii săi. Cercetarea, realizată de specialiști precum Stehl și Vonderschmidt, compară producția internă cu recomandările nutriționale Livewell ale WWF. Se analizează șapte categorii majore: produse amidonoase, fructe, legume, lactate, carne, pește și leguminoase.

Cifrele peste 100% indică excedente și posibilități de export, în timp ce valorile sub 100% arată dependența de importuri. Doar dacă o țară acoperă toate aceste categorii simultan, se poate vorbi de autosuficiență reală. State cu producții agricole masive, ca SUA sau Canada, nu se regăsesc în topul clasamentului.

România: între performanță și deficiențe

România ocupă locul 21 la nivel mondial, fiind capabilă să acopere cinci din cele șapte grupe alimentare. Se află astfel în aceeași categorie cu state precum Spania, Turcia sau Ucraina. Agricultură are o pondere de aproximativ 4,4% din PIB. Peste un sfert din forța de muncă este implicată în acest sector. România este unul dintre principalii producători agricoli din Uniunea Europeană, fiind lider la producția de porumb.

Există domenii unde România are producție peste consum. Cerealele și oleaginoasele se încadrează aici, la floarea-soarelui țara atingând un grad de autosuficiență de 100%, cu exporturi importante. Sectorul avicol a evoluat, cu acoperirea consumului de carne de pasăre și exporturi. Producția de ouă a crescut, exporturile majorându-se. La leguminoase, condițiile naturale permit o producție stabilă. Cea mai mare dependență este în sectorul piscicol și parțial, în cel al lactatelor.

Paradoxul exporturilor de materie primă și importurilor de produse finite

O problemă persistentă este lipsa valorii adăugate în agricultură. România exportă materii prime – cereale, semințe, lapte brut – dar importă produse procesate, adesea la prețuri mai mari. Acest dezechilibru arată veriga slabă dintre fermă și produsul final.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat investiții masive în sectorul porcin, care ar putea duce la autosuficiență în următorii ani. Dezvoltarea acvaculturii și modernizarea sectorului lactatelor ar putea reduce dependențele actuale.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu