Conform Mediafax: El Nino se intensifică, IOD apare în Oceanul Indian: ce ne așteaptă iarna aceasta?
O nouă anomalie climatică, Dipolul Oceanului Indian (IOD), se dezvoltă în timp ce fenomenul El Nino își accelerează intensitatea în Pacific, având potențialul de a influența circulația atmosferică la nivel global, inclusiv pe cea europeană. Analiza publicată de Severe Weather Europe sugerează că o fază pozitivă a IOD ar putea persista din toamnă până la începutul iernii, iar împreună cu El Nino, ar putea acționa ca un motor atmosferic comun, modificând traseul sistemelor de joasă presiune din emisfera nordică.
Totuși, incertitudinea persistă în privința IOD. Biroul australian de Meteorologie indica, la sfârșitul lunii iulie, o fază neutră, dar modelele continuau să anticipeze posibilitatea formării unui IOD pozitiv. Valorile susținute de peste +0,4°C sunt considerate caracteristice unei faze pozitive.
El Nino, printre cele mai puternice evenimente înregistrate?
În Pacific, semnalul este mult mai clar. Agenția NOAA confirmă prezența și intensificarea El Nino. Cele mai recente evaluări indică o probabilitate de 97% ca fenomenul să continue până primăvara anului 2027. Mai mult, există o șansă de 81% ca în perioada octombrie-decembrie 2026, El Nino să atingă categoria „very strong” (foarte puternic). Dacă acest scenariu se va confirma, ar putea fi unul dintre cele mai intense evenimente El Nino înregistrate după 1950. Termenul informal „Super El Nino” este folosit pentru a descrie o încălzire excepțională a Pacificului tropical.
Impactul asupra Europei și României
Europa nu este afectată direct de El Nino, ci prin influențe indirecte, generate de modificările circulației atmosferice globale. Asocierea dintre un El Nino puternic și un IOD pozitiv ar putea amplifica sistemele de joasă presiune din Atlanticul de Nord, favorizând o circulație mai accentuată dinspre vest către continent.
Pentru iarna decembrie 2026 – februarie 2027, prognozele indică o presiune mai ridicată în sudul Europei și mai scăzută în nord și nord-vest. Această diferență ar favoriza pătrunderea mai frecventă a aerului atlantic, rezultând o Europă predominant mai caldă decât media sezonieră, cu mase de aer mai blânde și umede. Există, de asemenea, un semnal pentru precipitații peste normal în mai multe regiuni europene. Datele climatologice Copernicus arată că efectul El Nino este cel mai vizibil iarna, însă avertizează asupra variațiilor mari între evenimentele trecute. Un El Nino puternic nu garantează o prognoză precisă pentru o anumită țară sau lună.
Pentru România, semnalul principal este legat de temperatură. Dacă configurația europeană se menține, țara ar putea avea o probabilitate mai mare pentru o iarnă cu medii termice peste normal. Acest lucru nu exclude episoade de ger sau viscol, prognozele sezoniere descriind media unei perioade lungi. În privința zăpezii, semnalul este mai puțin clar. Configurația generală nu pare a fi favorabilă unor cantități mari și persistente de zăpadă pe suprafețe extinse. Cele mai bune condiții ar rămâne în nordul și nord-estul continentului, precum și în regiunile montane. Pentru România, aceasta ar putea însemna mai multă ploaie sau lapoviță în zonele joase, în timp ce Carpații ar putea beneficia de ninsori importante, în funcție de episoadele individuale de aer rece.
Este prematur să se stabilească cu exactitate dacă regiuni precum București, Moldova, Transilvania sau Dobrogea vor avea o iarnă mai bogată sau mai săracă în zăpadă. Prognozele sezoniere au o rezoluție limitată la astfel de detalii, iar modelele, precum cel ECMWF, exprimă probabilități și abateri sezoniere, nu evoluții meteo exacte în anumite localități.
Perspectivele pentru iarnă devin mai clare în lunile următoare
Configurația actuală este importantă, dat fiind potențialul de intensificare a El Nino înainte de iarna în emisfera nordică. Dacă și IOD intră într-o fază pozitivă consistentă, cele două fenomene ar putea amplifica modificările circulației atmosferice globale. Scenariul de urmărit pentru Europa și România este cel al unei ierni predominant mai blânde, cu o influență atlantică sporită și ferestre de ninsoare dependente de pătrunderea aerului rece.
Prognozele vor deveni mai relevante pentru România odată cu actualizările sezoniere din septembrie, octombrie și noiembrie, când modelele vor putea contura mai bine configurația Atlanticului de Nord și circulația atmosferică europeană.
Sursa: Mediafax
