România, ratarea unei oportunități istorice în Marea Neagră: Analiza Asociației Energia Inteligentă
România riscă să rateze șansa de a deveni un pol european de securitate energetică, în ciuda potențialului vast oferit de resursele de gaze din Marea Neagră. Avertismentul vine din partea Asociației Energia Inteligentă (AEI), care subliniază că țara noastră nu capitalizează suficient de mult interesul tot mai mare din partea statelor europene, aflate în căutare de alternative energetice. Potrivit analizei, România suferă de „inerție instituțională și timiditate strategică”, ceea ce o împiedică să joace un rol mai important pe scena europeană.
„România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță”, afirmă președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Acesta atrage atenția că, deși România este curtată de lideri europeni, nu reușește să negocieze dur și să-și impună condițiile, ratând oportunitatea de a-și construi un statut mai solid în cadrul Uniunii Europene.
O fereastră de oportunitate care se închide
Asociația subliniază existența unei „fereastre istorice” pe care România nu o mai avut de la aderarea la UE. Contextul actual, marcat de criza energetică și de războiul din Ucraina, oferă României o șansă unică: dispunem de resurse energetice, o poziție strategică și apartenența la structurile occidentale. Însă, potrivit AEI, țara noastră „așteaptă” și „amână” deciziile importante.
„România nu pierde oportunități. Le lasă să expire”, avertizează Chisăliță. El consideră că problema reală nu este de natură economică, tehnică sau geopolitică, ci este una de caracter instituțional. Lipsa de claritate și ambiție, precum și teama de a lua decizii radicale, împiedică România să devină un lider regional. Polonia, Grecia și Turcia sunt date ca exemple de țări care acționează rapid și își consolidează poziția.
Un proiect de țară pentru securitatea energetică
AEI propune lansarea unui „proiect de țară” menit să transforme România într-un pol european de securitate energetică. Aceasta ar implica patru piloni principali: autonomia energetică prin exploatarea resurselor de gaze, extinderea capacităților nucleare și dezvoltarea energiei regenerabile, infrastructură regională integrată și parteneriate strategice consolidate cu UE și NATO.
Potrivit analizei, un astfel de proiect nu este doar un slogan, ci o abordare strategică concretă. „Gazul din Marea Neagră nu este doar o resursă. Este un pol de influență”, subliniază Chisăliță. Țara noastră se află într-o perioadă crucială, iar contractarea comercială a resurselor naturale fără o viziune strategică pe termen lung riscă să transforme România într-un simplu furnizor de materie primă.
Conform AEI, intervalul 2026-2035 va redefini geopolitic Marea Neagră, iar Uniunea Europeană va reconfigura politica industrială și energetică.
