Majoritatea românilor anticipează efecte economice de durată în urma conflictului din Iran, cu accent pe creșterea prețurilor la combustibili. Un sondaj recent arată că peste jumătate dintre respondenți se așteaptă ca aceste consecințe să persiste o perioadă îndelungată de timp. Studiul, realizat de Informat.ro – INSCOP Research în perioada 1-7 aprilie, oferă o perspectivă asupra modului în care cetățenii percep impactul conflictului.
Datele arată că 56,1% dintre români cred că efectele economice ale războiului vor fi de durată. Doar 7,2% dintre cei chestionați estimează că aceste efecte vor dispărea rapid după încheierea conflictului. Restul respondenților, 30,9%, consideră că efectele se vor diminua treptat.
Durata previzionată a conflictului
În ceea ce privește durata conflictului, opiniile sunt împărțite. O proporție de 16,6% dintre respondenți cred că războiul va dura o lună sau mai puțin. Aproximativ 11% estimează o durată de 2-3 luni, în timp ce 11,1% prevăd un conflict de 3-6 luni. O altă parte, 9,2%, consideră că războiul va dura între 6 și 12 luni.
O estimare mai pesimistă vine din partea celor care cred că războiul se va întinde pe o perioadă mai lungă de un an, reprezentând 28,1% din respondenți. Un procent semnificativ, 24%, nu au putut estima durata conflictului.
Analiza sociologică relevă că persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat sunt mai predispuși să anticipeze o durată mai mare de un an pentru conflict. În schimb, incertitudinea este mai pronunțată în rândul votanților Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.
Percepția asupra succesului operațiunii militare
Un alt aspect abordat în sondaj a fost percepția asupra șanselor de succes ale operațiunii militare a Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului. Aproximativ 46,7% dintre respondenți cred că această operațiune va avea succes, în timp ce 35,4% au o părere contrară. Restul de 17,8% nu au putut sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Votanții Partidului Național Liberal (PNL), bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară par să fie mai optimiști în privința succesului operațiunii. În contrast, votanții Uniunii Salvați România (USR), persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București sunt mai sceptici.
O perspectivă a unui specialist
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a subliniat că datele indică „un realism difuz” combinat cu o anxietate economică persistentă. Acesta a explicat că legitimitatea politicilor externe va depinde din ce în ce mai mult de costurile economice resimțite de populație. De asemenea, a menționat diferențele existente între grupuri sociale și politice, care pot duce la „o erodare a optimismului strategic” și la o aliniere partizană a percepțiilor geopolitice.
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României (18+), cu o eroare maximă admisă de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Perioada de culegere a datelor a fost 1-7 aprilie 2026.
