Părul roșcat ar putea oferi un avantaj neașteptat, sugerează un studiu recent care examinează moștenirea genetică a oamenilor din trecut. Cercetarea, publicată într-o revistă de specialitate, aduce dovezi despre modul în care selecția naturală a modelat trăsăturile umane de-a lungul mileniilor. Se pare că persoanele cu păr roșcat și piele deschisă ar fi putut avea un avantaj în anumite condiții specifice.
Genele roșcate, un avantaj în trecut?
Studiul a analizat ADN-ul a peste 16.000 de rămășițe umane antice și a comparat rezultatele cu date genetice de la peste 6.000 de persoane din prezent. Cercetătorii au identificat 479 de variante genetice care au fost favorizate în timp. Interesant este faptul că printre acestea se numără gene asociate cu părul roșcat și pielea deschisă. Aceste caracteristici, specifice în special populațiilor nordice, ar fi putut oferi un avantaj în zonele cu lumină solară redusă.
Una dintre explicații se leagă de producția de vitamina D. Persoanele cu pielea deschisă o pot sintetiza mai eficient în condiții de lumină solară redusă. Acest lucru ar fi fost un avantaj important, mai ales după trecerea la agricultură, când dieta conținea mai puțină vitamină D. Autorii studiului sugerează că părul roșcat ar fi putut oferi acest beneficiu acum 4.000 de ani sau că ar fi fost transmis odată cu o altă trăsătură importantă.
Descoperiri neașteptate
Pe lângă genele asociate cu părul roșcat, studiul a scos la iveală și alte aspecte interesante. Cercetătorii au observat, de exemplu, că o mutație asociată cu boala celiacă a devenit mai frecventă în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. Aparent, mutația a crescut riscul acestei afecțiuni autoimune.
De asemenea, studiul a scos la iveală mutații genetice care au crescut riscul de tuberculoză. Frecvența lor a crescut între acum 9.000 și 3.000 de ani, după care a început să scadă. Oamenii de știință consideră că aceste gene ar fi putut oferi protecție împotriva altor agenți patogeni în anumite perioade istorice.
Schimbări legate de stilul de viață
Studiul arată, de asemenea, o selecție negativă pentru combinații genetice asociate cu un procent mare de grăsime corporală. Acest lucru este explicat prin ipoteza „genelor economice”. Capacitatea de a stoca grăsime era utilă în perioadele de foamete ale vânătorilor-culegători, dar a devenit mai puțin avantajoasă odată cu stabilizarea surselor de hrană în epoca agricolă.
Autorul principal al studiului, Ali Akbari, a subliniat că noile metode oferă o perspectivă fără precedent. Acesta declară că, prin utilizarea acestor tehnici și a cantității mari de date genetice antice, este posibil să se observe modul în care selecția naturală a modelat biologia aproape în timp real. Studiul s-a concentrat pe populațiile din vestul Eurasiei, iar cercetătorii subliniază că nu este clar dacă aceleași tendințe se regăsesc și în alte regiuni ale lumii.
Sursa: Antena 3
