O inovație promițătoare în domeniul construcțiilor: rumegușul transformat într-un material rezistent la foc
Experți de la Universitatea Tehnică ETH Zurich și de la institutul de cercetare Empa au dezvoltat un proces inovator ce utilizează mineralul struvit pentru a transforma rumegușul într-un material compozit reciclabil și cu proprietăți ignifuge. Această descoperire reprezintă un pas important în direcția unor materiale de construcții mai ecologice și mai sigure, oferind o alternativă viabilă la plăcile aglomerate pe bază de ciment.
Procesul inovator și proprietățile materialului
Pentru a produce materialul compozit, cercetătorii au folosit o enzimă extrasă din semințe de pepene verde pentru a controla cristalizarea struvitului, un fosfat de amoniu și magneziu incolor, cunoscut pentru proprietățile sale de protecție împotriva focului. În timpul procesului, cristale mari de struvit s-au format, umplând cavitățile dintre particulele de rumeguș și legându-le între ele. Materialul rezultat a fost presat într-o matriță timp de două zile, apoi uscat.
Rezultatul este un material compozit cu proprietăți remarcabile. Studiile arată că acesta poate obține aceeași clasă de protecție împotriva incendiilor ca și plăcile aglomerate cu ciment, utilizate frecvent în amenajările interioare. Totodată, compozitul din rumeguș și struvit este mai ușor și are o amprentă de carbon redusă, reprezentând o alternativă mai sustenabilă.
Reacția la foc și potențialul de reciclare
Compozitul din rumeguș și struvit nu doar rezistă la foc, ci și reacționează în mod specific la acesta. Când este expus la temperaturi ridicate, mineralul se descompune, eliberând vapori de apă și amoniac. Acest proces absoarbe căldură din mediul înconjurător și creează un efect de răcire. În plus, gazele eliberate înlocuiesc aerul din jur, contribuind la stingerea focului și limitând propagarea flăcărilor.
Un test de căldură a demonstrat că materialul formează un strat de material anorganic și carbon, care împiedică răspândirea ulterioară a flăcărilor. „Panourile din rumeguș și struvit se protejează, practic, singure”, a declarat Ronny Kursteiner, unul dintre cercetători. Mai mult, materialul este reciclabil. Poate fi descompus în componentele sale individuale prin mărunțire și încălzire, permițând separarea rumegușului și recuperarea resurselor.
Provocări și perspective de viitor
Cercetătorii lucrează în prezent la optimizarea procesului de producție și la găsirea unor modalități eficiente din punct de vedere economic de a extinde producția. O provocare este costul struvitului, care este mai ridicat decât cel al lianților polimerici sau al cimentului. Cu toate acestea, se consideră că struvitul ar putea fi obținut din stațiile de epurare a apelor uzate, unde adesea înfundă conductele de canalizare. „Am putea folosi aceste depozite ca materie primă pentru materialul nostru de construcție”, a menționat Kursteiner.
