Conform Digi24: Rutina zilnică constantă, incluzând ore regulate de somn și activitate, ar putea contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire biologică la adulți, conform unui nou studiu. Cercetătorii au identificat o corelație între predictibilitatea programului zilnic și un ritm mai lent al uzurii organismului, o constatare publicată în revista JAMA Network Open.
Studiul, coordonat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, a analizat date despre mișcarea, somnul și expunerea la lumină ale 207 adulți vârstnici, colectate pe parcursul unei săptămâni. Obiectivul a fost evaluarea constanței tiparelor zilnice, a momentului apariției perioadelor maxime de activitate și odihnă, precum și a clarității diferențelor dintre intervalele active și cele de repaus.
Aceste date au fost apoi comparate cu informațiile obținute de la patru „ceasuri epigenetice”, metode care estimează vârsta biologică pe baza unor markeri chimici specifici ai ADN-ului, detectați în probe de sânge. Acești markeri sunt considerați indicatori ai proceselor asociate cu îmbătrânirea organismului.
Legătura dintre predictibilitatea ritmurilor zilnice și sănătatea biologică
Rezultatele studiului au indicat o asociere semnificativă între menținerea unei rutine regulate și un ritm mai lent al îmbătrânirii biologice. Participanții ale căror programe zilnice erau fragmentate, caracterizate prin alternanțe frecvente între perioadele de activitate și repaus, precum și o lipsă de consecvență, au prezentat semne ale unei îmbătrâniri biologice accelerate. Această asociere a fost mai pronunțată în cazul femeilor și a participanților de etnie albă.
Analiza a luat în considerare și alți factori care ar fi putut influența rezultatele, precum vârsta cronologică, nivelul de educație și prezența unor afecțiuni medicale preexistente. Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că cercetarea oferă o imagine punctuală și nu permite stabilirea unei relații clare de cauzalitate, deoarece participanții nu au fost urmăriți pe o perioadă extinsă de timp.
Adam Spira, specialist în psihopatologie la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, a declarat într-un comunicat că rezultatele sugerează că ritmurile de odihnă și activitate ar putea fi indicatori utili ai ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulți. Cercetătorii consideră, de asemenea, că efectele observate ar putea fi chiar subestimate, având în vedere că studiul a inclus adulți care au atins deja vârste înaintate și erau suficient de sănătoși pentru a participa.
Semnificația ritmurilor circadiene în procesul de îmbătrânire
Aceste constatări sunt în concordanță cu studii anterioare care au asociat perturbarea ritmurilor zilnice cu o inflamare crescută în organism și cu o reducere a volumului cerebral. Ritmurile circadiene, ciclurile biologice naturale care se desfășoară aproximativ pe o perioadă de 24 de ore, joacă un rol crucial în reglarea ciclurilor de somn și activitate. Atunci când aceste ritmuri sunt dereglate, riscul apariției unor probleme de sănătate poate crește semnificativ, exemplul cel mai elocvent fiind cel al persoanelor care lucrează în ture de noapte.
Autorii studiului subliniază necesitatea unor cercetări pe termen lung pentru a clarifica dacă modificarea rutinei zilnice contribuie efectiv la accelerarea îmbătrânirii biologice sau dacă procesul de îmbătrânire biologică, în sine, afectează stabilitatea acestor ritmuri.
Studiul a evaluat, totodată, și gradul de coerență al expunerii la lumină pe parcursul zilei, un alt factor important în reglarea ceasului biologic intern. Participanții cu tipare mai consecvente de expunere la lumină, în special dimineața, au demonstrat, de asemenea, o correlație cu o rată mai lentă de îmbătrânire biologică.
Sursa: Digi24
