Întâlnirile cu șerpii pe traseele montane devin tot mai frecvente, avertizează Salvamont Bihor. Specialiștii subliniază importanța precauției, deoarece majoritatea mușcăturilor apar din cauza imprudenței sau a atingerii directe a șerpilor de către oameni.
Cum ne protejăm în zonele cu șerpi
Salvamontiștii recomandă prudență sporită în zonele cunoscute ca fiind populate de șerpi. Este esențial să purtăm haine care acoperă picioarele și să fim atenți la pașii pe care îi facem. Nu ar trebui să ne așezăm direct pe pământ sau să mișcăm pietre fără a verifica întâi zona.
Dacă observăm un șarpe la distanță, este recomandat să-l ocolim fără a-l provoca. În cazul în care șarpele este foarte aproape, cel mai bine este să rămânem nemișcați, deoarece, de obicei, acesta se va îndepărta singur. Este important de reținut că șerpii veninoși atacă doar dacă sunt atacați sau surprinși.
Vipera, singurul șarpe veninos din România
În România, singurul șarpe veninos este vipera, specie răspândită pe întreg teritoriul țării, cu excepția centrului și sudului Munteniei și Olteniei. Viperele pot fi întâlnite și în Carpați, la altitudini de peste 2000 de metri. Mușcătura de viperă poate avea efecte locale și sistemice, manifestările clinice variind în funcție de cantitatea de venin injectată, localizarea mușcăturii și starea de sănătate a victimei.
Semnele și simptomele mușcăturii de viperă includ urme ale mușcăturii, edem local, febră, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, dificultăți de respirație și, în cazuri mai severe, convulsii sau coma. Pot apărea și hemoragii sau șoc anafilactic.
În cazul unei mușcături de viperă, primul pas este liniștirea victimei și evitarea mobilizării inutile. Victima trebuie așezată într-un loc sigur. Este crucială apelarea numărului de urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont pentru a solicita ajutor și a oferi detalii despre starea victimei și locație.
Se recomandă curățarea plăgii cu apă oxigenată sau cu apă curată. Bijuteriile, precum inele sau brățări, trebuie îndepărtate de la nivelul membrului mușcat, pentru a evita efectul de garou. Un bandaj elastic, aplicat proximal de plagă, poate încetini diseminarea veninului, dar acesta trebuie scos doar la spital. Membrul mușcat trebuie imobilizat.
Contrar unor mituri, nu trebuie să se practice incizii, cauterizări, stoarceri ale plăgii, aplicarea de gheață sau garou. De asemenea, nu se recomandă utilizarea de dispozitive de aspirație a veninului sau aspirarea veninului cu gura.
În cazul șocului anafilactic, tratamentul de urgență include administrarea de adrenalină, antihistaminice și, dacă este necesar, manevre de resuscitare cardio-pulmonară. Serul antiviperin se administrează doar în spital, în cazul în care intoxicația este moderată sau severă.
