Conform Digi24: Adormirea Maicii Domnului, prilej de sfințire și pomenire
Pe 15 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare. Sărbătoarea, una dintre cele mai importante din calendarul creștin, marchează sfârșitul unui post de două săptămâni și este însoțită de tradiții specifice, adaptate de-a lungul timpului în diverse regiuni ale țării. Mulți credincioși participă la slujbe, aprind lumânări și sfințesc alimente care sunt apoi împărțite celor nevoiași, în amintirea celor adormiți.
După data de 15 august, conform tradiției, începe și un nou sezon pentru evenimente religioase precum nunți și botezuri, dar și pentru organizarea de târguri și petreceri. Această tranziție marchează, pe de o parte, încheierea unei perioade de post și reculegere, iar pe de altă parte, deschiderea către activități sociale și familiale.
Semnificația profundă a praznicului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Sfintei Fecioare Maria. Deși originile sale precise sunt greu de stabilit, cultul Mariei a prins contur după Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes, din anul 431, când a fost recunoscută oficial ca Născătoare de Dumnezeu. Tradiția spune că locul unde a fost așezată Fecioara Maria după adormire se află în Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București, explică importanța zilei: „Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume.” Potrivit tradiției, apostolii s-au adunat la sfârșitul vieții Mariei, iar după adormirea sa, mormântul a fost găsit gol, Fecioara Maria fiind ridicată cu trupul la cer de către Fiul Său, Iisus Hristos.
Tradiții populare și obiceiuri de Sfânta Maria Mare
Ziua de 15 august este interpretată de credincioși nu doar ca un moment de tristețe, ci mai ales ca unul al speranței și al vieții veșnice. Mutarea Sfintei Maria la cer și reîntâlnirea cu Fiul Său aduc bucurie în sufletele românilor. „Este o bucurie și o minune reîntâlnirea dintre Fiul Hristos și Maica Domnului, mai ales că, pentru noi, oamenii, viața pe pământ este limitată.”, subliniază părintele Cazacu.
Multe dintre datinile populare asociate zilei de 15 august, precum pomenirea celor adormiți prin sfințirea bucatelor, au la bază dorința de a cinsti sfinții și de a purta grija celor plecați. La marile praznice bisericești, precum acesta, se recomandă liniște, reculegere și odihnă. Participarea la slujbe, aprinderea unei lumânări și oferirea de alimente celor nevoiași sunt gesturi importante. Seara zilei de 14 august, în multe lăcașuri de cult se cântă Prohodul Maicii Domnului, sărbătoarea fiind numită popular și „Paștele din miezul verii”.
În dimineața zilei de 15 august, femeile obișnuiesc să ducă la biserică bucate pentru a fi sfințite și împărțite. Printre alimentele aduse se numără adesea fructe de toamnă, precum struguri și prune, dar și colivă, colaci, pâine sau alte preparate locale. Scopul acestui gest este pomenirea celor dragi care nu mai sunt și sprijinirea persoanelor aflate în nevoie.
Credințele populare vorbesc și despre protecția Maicii Domnului asupra femeilor însărcinate, rugăciunile rostite în această zi având o putere deosebită. Totodată, există superstiții legate de tunsul părului sau scăldatul în ape curgătoare, considerate a aduce ghinion dacă sunt făcute în ziua de Adormire a Maicii Domnului. Aceste practici însă aparțin folclorului și nu regulilor bisericești. Perioada dintre Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscută drept „Între Sântămării” și este considerată potrivită pentru activități agricole, precum semănăturile de toamnă.
Sursa: Digi24
