Conform Digi24: Sindromul clădirilor bolnave: Cum se manifestă și la ce să fim atenți
Ochi iritați, tuse seacă, gât uscat, dureri de cap sau dificultăți de concentrare sunt doar câteva dintre simptomele cu care se confruntă tot mai multe persoane, mai ales în această perioadă caniculară. Deși frecvent atribuite aerului condiționat, aceste manifestări pot indica, de fapt, un fenomen mai amplu, cunoscut sub denumirea de „Sick Building Syndrome” sau Sindromul Clădirii Bolnave. Acest sindrom este asociat cu o calitate necorespunzătoare a aerului din spațiile interioare și cu utilizarea defectuoasă a sistemelor de climatizare.
Factorii care contribuie la apariția sindromului
Temperaturile ridicate îi determină pe oameni să petreacă perioade mai lungi în spații climatizate. Atunci când instalațiile de aer condiționat nu sunt întreținute corespunzător, aerul poate deveni excesiv de uscat sau ventilația poate fi insuficientă. Aceste condiții pot duce la apariția unei game variate de simptome, de la iritații ale căilor respiratorii până la cefalee și stări de oboseală persistentă. Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, vicepreședintele Societății Române de Pneumologie, subliniază că acest sindrom nu este o boală în sine, ci un ansamblu de simptome care, de regulă, dispar după părăsirea clădirii. Cu toate acestea, expunerea repetată poate afecta calitatea vieții și poate agrava afecțiuni respiratorii preexistente.
Un alt risc major îl reprezintă filtrele necurățate ale sistemelor de climatizare. Acestea pot deveni un focar de dezvoltare pentru bacterii precum Legionella pneumophila, Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter, dar și pentru fungi, acarieni și polen. Aceste microorganisme pot declanșa sau agrava alergiile și afecțiunile respiratorii. „Nu doar temperatura contează, ci și calitatea aerului pe care îl respirăm”, explică medicul. El recomandă curățarea sau înlocuirea periodică a filtrelor pentru a preveni acumularea agenților patogeni.
Impactul diferențelor mari de temperatură asupra organismului
Pe lângă calitatea aerului, diferențele mari de temperatură dintre interior și exterior reprezintă un alt factor agravant. Trecerea frecventă de la temperaturi interioare scăzute, în jur de 18-20 de grade Celsius, la peste 35 de grade Celsius în exterior, obligă organismul să își activeze constant mecanismele de termoreglare. Acest stres termic repetitiv poate contribui la deshidratare, accentuează oboseala, durerile de cap și poate irita căile respiratorii, chiar și la persoanele fără afecțiuni pulmonare.
Medicul Cristian Oancea oferă o recomandare concretă în acest sens: temperatura aparatului de aer condiționat ar trebui setată cu cel mult 6-8 grade Celsius sub temperatura exterioară. Expunerea prelungită la aer condiționat și la variații termice bruște poate afecta temporar mecanismele naturale de apărare ale căilor respiratorii. Uscarea mucoasei bronșice și încetinirea clearance-ului mucociliar reduc capacitatea organismului de a elimina particulele inhalate, creând un mediu propice multiplicării virusurilor respiratorii, cum ar fi rinovirusurile, virusurile gripale sau virusul sincițial respirator. În cazul persoanelor vârstnice, pacienților cu boli pulmonare cronice sau celor cu imunitate scăzută, aceste infecții pot evolua către pneumonii care necesită spitalizare.
Sursa: Digi24
