Conform Gazeta Sporturilor: Stadionul din Scornicești, martor al unei istorii controversate
Stadionul din Scornicești, un monument al perioadei comuniste, moștenire a ambițiilor locale și a legăturilor politice, continuă să existe chiar și după aproape 40 de ani de la căderea regimului. Construit într-o epocă în care fotbalul și politica mergeau mână în mână, arena își păstrează urmele unei investiții spectaculoase, chiar dacă astăzi tribunele sunt îmbătrânite și gazonul amintește mai degrabă de o pășune.
Starea actuală și speranțele autorităților locale
Deși se află într-un stadiu avansat de degradare, stadionul nu este însă abandonat. Autoritățile locale așteaptă sprijinul Companiei Naționale de Investiții (CNI) pentru o posibilă modernizare. Suprafața de joc se prezintă într-o stare precară, dar, în mod surprinzător, interiorul arenei, deși afectat de trecerea timpului, este relativ bine întreținut, lipsind mizeria care caracterizează multe alte spații similare.
Stadionul din Scornicești a reprezentat un proiect grandios, fiind inaugurat în 1987, pe locul unui alt stadion. Cu o capacitate inițială de aproximativ 25.000 de locuri, dispunea de facilități moderne pentru acea perioadă, inclusiv scaune de plastic, un sistem de drenaj performant, saună, bazin de înot și spații de cantonament. Costul estimat al investiției se ridica la 22 de milioane de dolari, o sumă considerabilă la acea vreme.
Originea controverselor și moștenirea FC Olt
Construcția arenei este învăluită în legende, una dintre cele mai vehiculate susținând implicarea unui cumnat al lui Nicolae Ceaușescu în convingerea liderului comunist de a finanța proiectul. Stadionul a devenit rapid un simbol al privilegiilor de care se bucura Scorniceștiul, iar ascensiunea echipei FC Olt în prima divizie a fost adesea pusă pe seama influenței politice. Sezonul 1981-1982 a marcat apogeul echipei, terminând pe locul 4 în Liga 1.
FC Olt a fost asociată cu acuzații de favorizare și meciuri aranjate, cel mai notabil exemplu fiind victoria cu 18-0 împotriva Electrodului Slatina, rezultat necesar pentru promovare. După căderea regimului, echipa și-a pierdut protecția politică, a fost retrogradată administrativ și nu a mai revenit niciodată în elita fotbalului românesc.
După 1989, atât clubul, cât și stadionul au intrat într-un declin. Capacitatea a fost redusă, iar o parte din spațiile de sub tribune au fost transformate în locuințe sociale. La intrarea pe arenă, semne ale trecerii timpului, precum balcoane din termopan și haine întinse pe sârmă, se suprapun peste ecusonul ruginit cu inscripția „Stadionul Viitorul”. Accesul este îngreunat de câini, iar în incinta stadionului funcționează acum o tipografie și o croitorie.
Scorniceștiul de astăzi, transformat de regim
Dincolo de stadion, adevărata moștenire a lui Nicolae Ceaușescu se reflectă în urbanismul orașului Scornicești. Transformarea satului natal al liderului comunist într-un oraș-model al „Epocii de AUR” a presupus apariția unor bulevarde largi, cartiere de blocuri, licee, fabrici și uzine.
Astăzi, Scorniceștiul pare suspendat între două lumi. Blocurile comuniste domină centrul, completate de magazine, farmacii și benzinării, în timp ce străzile lăturalnice păstrează un caracter rural. Conform ultimului recensământ din 2021, orașul avea 11.766 de locuitori.
În apropierea ieșirii din localitate se află casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu. Gospodăria, administrată de familie, poate fi vizitată ocazional, dar a fost afectată de lipsa fondurilor de întreținere. În fața casei, bustul fostului dictator este ciobit, iar pe gard a fost montat un panou cu un citat atribuit lui Petre Țuțea, elogiu adus lui Nicolae Ceaușescu drept „tatăl națiunii”.
Sursa: Gazeta Sporturilor
