Stagflația, un risc major pentru economia românească în 2026
România se confruntă cu riscul crescut de stagflație în acest an, pe fondul intrării în recesiune tehnică și al provocărilor suplimentare din sectorul energetic. Prețurile la energie ar putea crește semnificativ, exacerbate de conflictul din Orientul Mijlociu. Economiștii trag semnale de alarmă cu privire la perspectivele economice ale țării.
Recesiune tehnică și contracție economică
Iulian Lolea, economistul-șef al Concordia Employers’ Organisation, a subliniat că scăderea de 1,9% înregistrată în trimestrul IV al anului 2025 reprezintă una dintre cele mai accentuate diminuări trimestriale din istoria post-criză a României. Consumul privat a fost principalul factor de frânare, influențat de măsurile de consolidare fiscală. Acestea au inclus majorări ale TVA, înghețarea salariilor din sectorul public și eliminarea plafonului la prețul energiei electrice.
Mediul economic și geopolitic rămâne extrem de incert, iar România suportă în continuare cele mai mari deficite gemene din Uniunea Europeană, alături de unele dintre cele mai ridicate costuri ale energiei electrice de pe continent. România vizează un deficit de 6,2% din PIB prin consolidare bazată pe venituri, control strict al cheltuielilor curente și investiții publice record. Deficitul ar trebui redus la aproximativ 3,2% până în 2029.
Un indicator al încetinirii economice este sentimentul consumatorilor. Volumul vânzărilor cu amănuntul (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) a scăzut cu 9,1% anual în termeni reali, și cu 6,5% ajustat în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Indicatorul ajustat sezonier a arătat reduceri în vânzările de produse nealimentare (-7,9%), vânzările de combustibil cu amănuntul în magazine specializate (-4,8%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3%).
Impactul prețurilor petrolului și perspectivele de investiții
Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril ar putea afecta negativ economia locală, mai ales dacă piețele energetice internaționale nu se stabilizează. România este a doua cea mai vulnerabilă economie din Europa Centrală și de Est la șocurile prețurilor petrolului, după Turcia. O creștere de 10% a prețului petrolului se traduce printr-o creștere estimată de 0,40 – 0,50 puncte procentuale a inflației.
În ultimul an, inflația românească s-a menținut peste pragul de 9% timp de 7 luni consecutive, cu creșteri accentuate de prețurile la energie. Indiferent de șocul prețului petrolului, România se confruntă cu stagflație în 2026, iar prețurile petrolului nu fac decât să o agraveze. Cu prețurile energiei deja peste cele din alte țări din regiune, este dificil de crezut că acest șoc, care afectează toate economiile, ar putea contribui chiar mai mult la o reducere a apetitului de investiții pentru sectorul energetic intensiv.
Țara este dependentă de importurile de petrol și produse petroliere în proporție de 77%, conform datelor Eurostat din 2024.
O creștere de 40% a prețurilor energiei în prima săptămână de conflict a fost cel mai rapid mod prin care efectele s-au transmis economiei globale, potrivit analiștilor Allianz Trade. Aceștia au remarcat faptul că, dacă blocada strâmtorii Hormuz persistă, efectele vor deveni sistemice, transformând un șoc al prețurilor într-o criză de aprovizionare. Economii precum România se numără printre cele mai vulnerabile.
Cu toate acestea, România se numără printre statele membre UE cu o producție internă de energie semnificativă, un potențial important de gaze offshore în Marea Neagră și un plan accelerat de proiecte regenerabile.
Stimularea investițiilor și direcțiile de dezvoltare
Anul acesta, cele mai bine poziționate sectoare sunt cele expuse construcțiilor, materialelor de construcții, IT & digitalizare și energiei regenerabile, domenii în care fondurile UE sunt deja vizibile în contracte active.
Investițiile sunt finanțate în mare parte prin fonduri UE și Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), 2026 fiind ultimul an pentru implementarea majorității proiectelor MRR. Conducta de investiții în infrastructură, care include autostrăzi, modernizarea căilor ferate, rețele de energie și conectivitate digitală, arată un ciclu de cheltuieli de capital care va remodela fundamental capacitatea productivă a țării. Noile autostrăzi vor reduce costurile logistice, vor extinde zonele de atracție a pieței muncii și vor debloca oportunități greenfield în orașe secundare și în regiuni întregi care anterior erau ignorate.
În ianuarie 2024, volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut semnificativ, ilustrând provocările economice cu care se confruntă România.
