Conform Digi24: Tot mai puțini tineri din Generația Z își manifestă dorința de a ocupa funcții de conducere, un fenomen care ridică semne de întrebare în rândul angajatorilor și amenință să creeze deficite de management pe viitor. Preferința pentru un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, în detrimentul programului prelungit și al responsabilităților sporite, pare să definească aspirațiile carierei pentru o parte semnificativă a tinerilor lucrători.
Potrivit unui specialist citat de Euronews, doar aproximativ 6% dintre reprezentanții Generației Z își doresc să ajungă în poziții de management. Această tendință este considerată o problemă majoră pentru organizații și funcționarea lor, mai ales în contextul global al schimbărilor demografice care îngrijorează deja companiile europene.
Presiunea crescândă asupra managerilor
Principalul factor care îi descurajează pe tineri să aspire la roluri de management pare a fi volumul tot mai mare de responsabilități asociate acestor funcții. În ultimii ani, numărul angajaților coordonați de un singur manager s-a dublat, ajungând de la o medie de șase la aproximativ 12 persoane per echipă. Această creștere pune o presiune considerabilă asupra managerilor, care trebuie să răspundă atât obiectivelor de performanță stabilite de conducerea executivă, cât și nevoilor unei echipe extinse.
Specialistul în implicarea angajaților la locul de muncă, Tomasz Szklarski, CEO al Enpulse, a declarat: „Generația Z a analizat cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală, comparativ cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii văd foarte clar povara pe care o presupune managementul. Un manager răspunde atât în fața superiorilor, cât și pentru echipe din ce în ce mai mari, care au nevoie de sprijin permanent”.
Această realitate a unui volum de muncă sporit și a responsabilităților extinse pare să fie un factor determinant pentru Generația Z în evaluarea traseului profesional. Tinerii par să prioritizeze bunăstarea personală și timpul liber în fața avansării în carieră prin intermediul pozițiilor de conducere.
Rolul incert al inteligenței artificiale
Scăderea interesului pentru rolurile de management riscă să accentueze deficitul de forță de muncă activă, în special în Europa, unde schimbările demografice deja contribuie la o reducere a numărului persoanelor apte de muncă. „Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care muncesc, în special în Europa. Dacă nu pregătim o nouă generație de manageri și nu îi învățăm pe oameni să își asume responsabilitatea pentru echipe, vom avea dificultăți tot mai mari în menținerea eficienței organizațiilor”, a avertizat Szklarski.
În ciuda pătrunderii inteligenței artificiale (AI) în diverse procese de afaceri și a automatizării multor sarcini, expertul ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea acesteia de a suplini lipsa managerilor umani. Rămâne incert dacă angajații ar accepta să primească instrucțiuni direct de la algoritmi sau dacă AI ar putea îndeplini eficient rolul unui manager uman. Competențe precum empatia, construirea de relații interpersonale, motivarea angajaților și luarea deciziilor bazate pe o înțelegere a dimensiunii umane a organizației sunt considerate dificil de replicat de către tehnologie.
Sursa: Digi24
