O lume a tinerilor vizionari, în plină efervescență, co-există cu realitățile dure ale României, unde lipsa de viziune și exodul creierelor par să definească prezentul. O incursiune la un hackathon de robotică și inteligență artificială relevă o serie de probleme cruciale, ignorate de factorii de decizie.
Inginerii viitorului și lipsa de strategie
În timp ce politicienii par preocupați de lupte interne, o industrie strategică se conturează rapid. Software-ul tradițional cedează teren în fața ingineriei integrate cu software, un domeniu în care România ar putea excela. Companii precum Orbotix, BraveX, Solomonar, sau Oves Enterprise demonstrează potențial, dar au nevoie de investiții, infrastructură și sprijin.
România, aflată la granița estică a Uniunii Europene, are oportunitatea de a dezvolta o industrie solidă în acest domeniu. Din păcate, politicile publice nu par să țină pasul cu evoluția tehnologică. Programatorii sunt importanți, însă inginerii vor deveni din nou cruciali. Lipsa de viziune riscă să transforme un potențial avantaj într-o ratare majoră.
Exodul creierelor și lipsa de soluții
Anual, zeci de mii de tineri români aleg să studieze în străinătate, mulți dintre ei hotărând să rămână acolo. Sistemul educațional și profesional nu oferă suficiente oportunități pentru a-i reține. Chiar dacă salariile sunt mai mici, mulți absolvenți ar prefera să se întoarcă acasă.
Profesioniștii din domeniul medical, de exemplu, sunt atrași de oportunitățile din străinătate. Respectul și posibilitățile de dezvoltare lipsesc, și în ciuda salariilor mai mari, mulți ar prefera să rămână acasă. Lipsa unei strategii naționale eficiente încurajează exodul și privează țara de resurse umane valoroase.
Companiile inovatoare și exilul fiscal
O altă problemă majoră este „corporate drain”-ul. Firme inovatoare din România aleg să își transfere jurisdicția în alte țări, precum Olanda sau Marea Britanie, din cauza birocrației și a lipsei unui sistem adaptat nevoilor lor. Investitorii ezită să investească în România din cauza riscurilor și a lipsei de digitalizare.
Aceste companii, multe dintre ele startup-uri tehnologice, caută un mediu de afaceri mai favorabil. Modelul european EU-Inc ar putea reprezenta o soluție, dar până la implementarea acestuia, companiile inovatoare rămân neglijate. Este nevoie urgentă de măsuri concrete pentru a opri acest exod fiscal.
În concluzie, aceste trei probleme majore – lipsa de strategie pentru ingineri, exodul creierelor și exilul fiscal al companiilor inovatoare – necesită atenție imediată.
