Sancțiunile americane impuse de administrația Donald Trump asupra petrolului rusesc aflat în tranzit au revenit în vigoare marți, după ce nu au mai fost prelungite. Totodată, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că autorizația temporară care permitea vânzarea petrolului iranian deja blocat pe mare va expira în câteva zile, pe 19 aprilie, și nu va fi reînnoită.
Nou val de sancțiuni pe petrolul rusesc și iranian
Măsurile restrictive asupra petrolului rusesc și iranian în tranzit, adică în apele internaționale, fuseseră ridicate pentru o perioadă de 30 de zile după debutul conflictului ruso-ucrainean. Scopul era de a reduce presiunea asupra Asiei – principalul cumpărător de țiței din Golful Persic – afectată de blocajul Strâmtorii Ormuz realizat de iranieni. Între timp, în contextul încetării focului dintre SUA și Iran, Marinei SUA i-a revenit controlul strâmtorii.
SUA avertizează instituțiile financiare, inclusiv bănci chineze
Departamentul Trezoreriei SUA a transmis un avertisment clar instituțiilor financiare, inclusiv celor din China, cu privire la riscul de a fi sancționate dacă sprijină entitățile iraniene. „Colaborăm cu aliații noștri din Golf. Aceștia sunt mult mai dispuși să împărtășească informații despre conturile bancare ale membrilor regimului iranian din țările lor. Contactăm bănci, inclusiv bănci chineze, pentru a le aduce aminte că orice achiziție de bunuri iraniene este interzisă. Vom insista pentru sancțiuni secundare dacă apar probleme”, a declarat marți Scott Bessent, ministrul de finanțe al SUA.
Trezoreria SUA a subliniat că aplică o strategie de „presiune economică maximă” asupra Iranului. „Instituțiile financiare trebuie să se considere avertizate că departamentul utilizează întregul spectru de instrumente și autorități disponibile și este pregătit să aplice sancțiuni secundare împotriva instituțiilor financiare străine care continuă să sprijine activitățile Iranului.”
Administrația Trump a trimis deja scrisori de avertisment băncilor din patru țări, despre care se crede că gestionează fonduri ale regimului iranian. Un document obținut de Fox Business arată că Departamentul Trezoreriei deține dovezi că bănci din Oman, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong și China au permis transferul de fonduri iraniene folosite în activități ilegale prin sistemele lor financiare. Un oficial american de rang înalt a declarat că aceasta este prima etapă în impunerea de sancțiuni secundare asupra acestor bănci, ceea ce le-ar putea exclude din sistemul financiar american.
Tensiuni diplomatice: China și Rusia în opoziție cu SUA
China și Rusia au exprimat public opoziția față de blocada americană. Cele două țări au cerut Statelor Unite să ridice de urgență blocada Strâmtorii Ormuz. În urmă cu câteva săptămâni, cele două state și-au exercitat dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, blocând o rezoluție care viza redeschiderea strâmtorii.
Agenția Bloomberg a notat că blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz are ca scop, în egală măsură, exercitarea de presiune asupra Chinei și sancționarea Iranului. Javier Blas, jurnalist specializat în energie, a scris: „Dacă Beijingul are mai mult de pierdut, atunci poate va pune presiune pe Teheran să negocieze – cel puțin asta este teoria”.
Acest context explică, parțial, vizita actuală a șeicului Khaled bin Mohamed, prințul moștenitor al Abu Dhabi, în China. Emiratele Arabe Unite dețin pârghii economice asupra Chinei și este probabil să solicite Beijingului să facă presiuni asupra Iranului. Ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, a declarat că niciun vas chinez nu va putea prelua petrolul iranian, subliniind că China cumpără peste 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Se estimează că blocada SUA ar putea costa regimul iranian aproximativ 435 de milioane de dolari pe zi.
