Administrația Donald Trump a decis să extindă temporar derogarea care permite comercializarea petrolului rusesc transportat pe mare, în ciuda criticilor venite din Congres și din partea unor aliați occidentali. Inițial adoptată luna trecută, măsura a fost prelungită pentru încă aproximativ o lună. Decizia vine pe fondul tensiunilor globale din sectorul energetic și al eforturilor de a stabiliza prețurile.
Motivele din spatele deciziei controversate
Departamentul Trezoreriei SUA a emis derogarea pentru a permite statelor să achiziționeze petrol și produse petroliere rusești încărcate pe nave până la 16 mai, cu excepția tranzacțiilor care implică Iran, Cuba și Coreea de Nord. Casa Albă justifică măsura prin necesitatea stabilizării piețelor energetice, afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Un purtător de cuvânt al Departamentului Trezoreriei a declarat că, „pe măsură ce negocierile (cu Iranul) se accelerează, Trezoreria dorește să se asigure că petrolul este disponibil pentru cei care au nevoie de el”.
Decizia a venit la scurt timp după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, anunțase contrariul. Acesta declarase că SUA nu intenționează să prelungească suspendarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc și nici derogarea pentru petrolul iranian. Hotărârea administrației Donald Trump a fost precedată de cereri venite din partea mai multor state, în special din Asia, care au solicitat acces la surse alternative de aprovizionare, având în vedere șocul energetic global.
Reacții pe piață și implicații geopolitice
Piața petrolului a reacționat imediat la această decizie. Prețurile globale au înregistrat o scădere de aproximativ 9%, ajungând în jurul valorii de 90 de dolari pe baril. Această evoluție a fost determinată și de redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz de către Iran. Cu toate acestea, conflictul a provocat deja cea mai gravă perturbare a aprovizionării globale cu energie din istorie, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat distrugeri masive în infrastructura energetică. Peste 80 de instalații petroliere și de gaze au fost avariate, iar Iranul a avertizat că ar putea închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă blocada navală americană va continua. Decizia Administrației Donald Trump vine într-un moment sensibil, în condițiile în care prețurile ridicate la energie reprezintă o problemă majoră pentru republicani înaintea alegerilor din noiembrie.
Critici și îngrijorări privind sancțiunile
Decizia a stârnit critici dure, fiind contestată de congresmeni din ambele partide, care susțin că astfel de derogări pot ajuta indirect economiile Rusiei și Iranului. Există temeri că măsura ar putea submina eforturile Occidentului de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de energie. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că nu este momentul pentru relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Experții avertizează că situația pieței energetice globale rămâne extrem de fragilă. Brett Erickson, expert în sancțiuni la Obsidian Risk Advisors, a declarat că „conflictul a provocat daune de durată piețelor energetice globale, iar instrumentele disponibile pentru stabilizarea acestora sunt aproape epuizate”. În plus, liderul de la Casa Albă a fost supus unor presiuni directe din partea partenerilor internaționali, inclusiv din partea statelor participante la reuniunile G20, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, care au solicitat prelungirea derogărilor pentru a evita o criză energetică globală. Decizia a fost discutată și într-o convorbire telefonică între Donald Trump și premierul Indiei, Narendra Modi.
